|
| |
|
|
| |
| Clientii nostri |
» PETROM
» PETROMED SOLLUTIONS
» VOLKSBANK
» VOLKSBANK LEASING
» ERSTE ASSET MANAGEMENT
» ERSTE-SPARINVEST
VIENA
» ELECTRICA
» RINGIER
ROMANIA
» BONDUELLE
» GORENJE
ROMANIA
» L'OREAL
» REFF & ASOCIATII
» DELOITTE CONSULTANTA
» WOLF THEISS SI ASOCIATII
» GLAXOSMITHKLINE
» ISPE
» RAMBOLL
» AAM MANANAGEMENT
» OGILVY & MATHER ADVERTISING
» STATISTICS SWEDEN
» CARREFOUR ROMANIA
» COSMETICS ORIFLAME
» TRANSFOND
|
|
|
|
|
| De vorba cu traducatoarea Ileana
Scipione |
Luna aceasta, cand il asteptam pe Mosul cu aceeasi emotie si bucurie ca si cei mai mici dintre noi, Editura
Polirom, la cea de-a treia aparitie editoriala de acest gen, ne incanta prin lansarea volumului Cele
mai frumoase basme spaniole (selectie de Jose Maria Guelbenzu); despre dragostea pentru limba spaniola, despre ce inseamna sa fii traducator, despre minunata lume a basmelor, dar si despre alte subiecte, am stat de vorba cu doamna
Ileana Scipione, talentata traducatoare a limbii spaniole:
EXPERIENTA PROFESIONALA:
1968-2001: publicist comentator, corespondent de presa si sef de departament la Radio Romania International.
Incepand din 1996, lector si conferentiar la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine din Universitatea "Spirtu Haret".
DOMENII DE SPECIALITATE:
Lexicologie spaniola, Teoria, tehnica si practica traducerii, Literatura Secolului de Aur spaniol, cursuri optionale dedicate Literaturii Hispano-americane.
LUCRARI ORIGINALE PUBLICATE IN VOLUM:
BORGES & ELIADE: ALCHIMIA LIVRESCULUI (versiune restransa la 250 p.a tezei de doctorat). Bucuresti. Ed. Retromond. 2000. 250 pp..
MIC DICTIONAR SPANIOL-ROMAN Bucuresti. Ed. stiintifica si Enciclopedica. 1973. 200 pp.
DICTIONAR DE DIFICULTATI ALE LIMBII SPANIOLE. Bucuresti. Ed. stiintifica si Enciclopedica. 1979. 400 pp.
UN VEAC DE POEZIE IN ARAGON. Antologie, studiu introductiv, selectie si traducere. Bucuresti. Ed. Retromond. 1995. Lucrare premiata de Diputación de Cultura din Zaragoza, Spania. 200 pp.
DICTIONAR ROMAN-SPANIOL; SPANIOL-ROMAN Iasi, Editura Polirom, 2004. 400 pp. (In curs de reeditare).
LENGUA ESPAÑOLA CONTEMPORÁNEA: ENUNCIADOS & ORACIONES (SINTAXIS DE LA ORACIÓN COMPLEJA). Bucuresti. Ed. Fundatiei "Romania de maine". 2002. 250 pp.
LENGUA ESPAÑOLA CONTEMPORÁNEA: ORACIONES & GRUPOS (SINTAXIS DE LA ORACIÓN). Bucuresti. Ed. Fundatiei "Romania de maine". ed., I, 2002; ed. II, 2004. 200 pp.
LENGUA ESPAÑOLA CONTEMPORÁNEA: LEXICOLOGÍA. Bucuresti. Ed. Fundatiei "Romania de maine". 2004. 200 pp.
UNA HISTORIA LITERARIA DE LOS SIGLOS DEL SIGLO DE ORO. Bucuresti. Ed. Fundatiei "Romania de maine". 2004. 250 pp.
TRADUCERI PUBLICATE IN STRAINATATE:
In colaborare) Vintila Horia. El fin del exilio. Cuentos de juventud. Madrid. Ed. Criterio Libros. 2002. Premiul pentru Traduceri de Literatura Romana in limbi straine al Uniunii Scriitorilor, 2002.
H.R. Patapievici. El hombre reciente. Madrid, Áltera, 2005.
(In colaborare) Numarul din 2005 al revistei editate de ACE Escritores (Asociatia Scriitorilor din Spania) literaturii romane.
TRADUCERI PUBLICATE IN TARA (toate cu studii introductive, prefete, postfete si note critice personale):
MARIO VARGAS LLOSA IN DIALOG CU GABRIEL LIICEANU (editie bilingva). Bucuresti, Humanitas. 2006.
FEDERICO ANDAHAZI. ANATOMISTUL. RAO International Publishing Company. 2002.
JOSÉ CARLOS SOMOZA. PEsTERA IDEILOR. RAO International Publishing Company. Bucuresti. 2003.
ERNESTO SABATO, ESEURI, 2 vol.Bucuresti, RAO, 2004.
ORLANDO BARONE. DIALOGURI BORGES-SABATO. Bucuresti, RAO, 2005.
J.L. BORGES. CARTEA FIINtELOR IMAGINARE. Bucuresti. Polirom. 2006.
J.L. BORGES In colaborare cu ADOLFO BIOY CASARES. CARTI SCRISE IN DOI. Polirom, Iasi, 2005; Volum nominalizat pentru Premiul Uniunii Scriitorilor).
FERNANDO SORRENTINO. sAPTE CONVORBIRI CU ADOLFO BIOY CASARES. Bucurest. Fabulator. 2004.
MANUEL VÁZQUEZ MONTALBÁN, EU L-AM OMORaT PE KENNEDY. Bucuresti, Fabulator, 2005.
ENRIQUE VILA-MATAS BARTLEBY . RAO, Bucuresti, 2000.
JUAN CARLOS ONETTI. DESPaRtIRI. Bucuresti, Nemira, 2006.
JUAN CARLOS ONETTI. VIAta SCURTa. Bucuresti, Nemira, 2006.
JUAN CARLOS ONETTI. sANTIERUL FANTOMa. Bucuresti, Nemira, 2006
LUIS GARCíA JAMBRINA. VISE PARALELE. Bucuresti, RAO, 2006.
JUAN RULFO. PEDRO PÁRAMO. Bucuresti, RAO, 2006 – editie critica subventionata de Programul Protrad din Mexic)
GABRIEL GARCÍA MÁRQUEZ. AVENTURA LUI MIGUEL LITTIN CLANDESTIN IN CHLE. Bucuresti, RAO, 2004.
GABRIEL GARCÍA MÁRQUEZ. CEAS RaU. Bucuresti, RAO, 2006.
GABRIEL GARCÍA MÁRQUEZ. VIJELIA. Bucuresti, RAO, 2006.
TraducemBine: Doamna Ileana Scipione, in afara activitatii de traducator si a traducerii unor autori de succes, ce alte preocupari si activitati aveti?
Ileana Scipione: Am fost vreme indelungata jurnalist, iar mai tarziu, considerand ca acumulasem o anume experienta, m-am dedicat muncii didactice.
TB: Ce v-a atras spre activitatea didactica?
IS: Nu ma laud cu talente didactice deosebite, in schimb ma bucura sa comunic indeaproape, chiar daca si cu oarecare severitate, cu cei tineri. Ma bucur sa valorific cunostintele acumulate.
TB: La Radio Romania International (RRI) ati avut o bogata experienta, pornind de la publicist comentator pana la sef de departament. Ce v-a atras spre media si ce v-a determinat sa parasiti acest sector?
IS: Spre presa m-a atras tineretea, astazi cred ca sunt mai folositoare acolo unde sunt. Cred insa in continuare in radio si nu in TV si inca mai sunt cu sufletul alaturi de cei cu care am crescut.
TB: De unde dragostea pentru limba spaniola?
IS: Din dragostea pentru America Hispanica, o lume fascinanta.
TB: Ce v-a adus "in lumea traducerilor"?
IS: Interesul pentru limbaj ca protagonist al literaturii.
TB: Ce considerati ca au in comun activitatea de scriitor cu cea de traducator?
IS : Dorinta de a comunica.
TB: Care credeti ca este rolul traducatorului in drumul pe care il strabate cartea
de la autor la cititor?
IS: Traducatorul trebuie sa fie si este cel mai elegant intermediar intre autor si cititor.
TB: Care a fost primul roman tradus ? Ce v-a indemnat sa faceti aceasta traducere?
IS: Prin 2000 si ceva am primit prin posta chiar in ziua de Craciun un pachet care continea romanul La
Libertad, de (astazi) prietenul meu Ignacio Vodal Folch. A fost o surpriza enorma: era o poveste despre Romania, tandra cu romanii si sarcastica fata de toti cei care nu ne inteleg(eau). Ii mai sunt inca recunoscatoare dlui. Mircea Martin pentru increderea pe care editura Univers a avut-o atunci in Ignacio si in mine: cartea a aparut sub titlul, agreat si de autor, Si
a fost anul Lambadei. Dl Vidal-Folch, romancier si mare jurnalist, este un tot atat de mare prieten al Romaniei, iar cartea lui este o declaratie de iubire adresata unui popor ce inca mai este chinuit de fantome, o carte de o caldura si o onestitate rar intalnite.
TB: Un traducator il traduce pe autor ad literam sau isi imprima parte din personalitatea sa?
IS: Incontestabil, un traducator care se respecta isi pune intreaga personalitate in serviciul intelegerii cartii pe care o traduce.
TB: De ce credeti ca nu se traduc (sau se traduc foarte putin) autori romani in alte limbi?
IS: In nici un caz pentru ca am fi "intraductibili"; eu cred ca literatura romana postbelica nu s-a regasit inca, dar o va face, sunt deja cateva voci distincte, care au si avot si vor mai avea succes in strainatate, dar foarte curand vom "intra" cu
ei si cu altii la fel de buni in Europa, intr-un fel asemanator cu modul in care
s-a impus tanara generatie de cineasti. Gabriela Adamesteanu, domnii Cartarescu ori Filip Florian, dar si multi altii, Sandu Ecovoiu, fara a mai lungi lista, sunt departe de a-si fi spus ultimul cuvant. Intr-o zi, curand, ne vom ocupa locul pe care il meritam in literatura europeana. Sa nu uitam ca scriitorii romani si nu cei francezi au descoperit existentialismul, chiar daca razboiul si urmarile lui au ocultat acest lucru; dar acum conditiile sunt altele in lume si Romania se va impune si prin literatura.
TB: Cum ati promova literatura si cultura romane peste hotare?
IS: Am tradus in limba spaniola nenumarate albume de arta romanesti, iar impreuna cu Sanda Popescu si Tudora Sandru proza de tinerete a lui Vintila Horia. Am tradus in limba spaniola si Omul
recent al lui H.R. Patapievici. Am tradus multa poezie romaneasca, in reviste si antologii, am avut la radio o emisiune de poezie romaneasca.
TB: L-ati tradus cu succes atat pe Arturo Perez-Reverte, cat si pe Mario
Vargas Llosa, pe Ernesto Sabato sau pe Jorge
Luis Borges; cu alte cuvinte, ati tradus atat scriitori spanioli cat si scriitori din America Latina. Exista diferente notabile intre spaniola europeana si cea din America Latina?
IS: Diferentele se refera la tematica, la limbaj, ele tin si de faptul ca America hispanica merge inca din a doua jumatate a secolului XX din boom in boom, poate si pentru ca dorinta de innoire a literaturii a fost foarte mare in America Latina. Dar sunt doua literaturi inrudite: n-as zice surori, dar verisoare da.
TB: In bogata dumneavoastra colectie de traduceri se numara si recenta lansare a Editurii
Polirom, volumul Cele mai frumoase basme spaniole, o
selectie de Jose Maria Guelbenzu. Ce v-a atras spre lumea piticilor si a spiridusilor, a printeselor ce isi asteapta alesii in palate de clestar, a lumii animalelor vorbitoare si a atator altor minuni?
IS: Lumea basmului ma intereseaza de multa vreme si datorita registrelor ei lingvistice. Inca de foarte tanara am avut la emisiunile RRI un program de basme
romanesti, iar eu imi urmaresc cu perseverenta domeniile de interes.
TB: A fost o traducere dificila, un text provocator?
IS: Nu atat de mare pe cat ar fi fost pentru altii. Sa nu uitati ca eu sunt romanca, si basme mai frumoase ca ale noastre pur si simplu nu exista.
TB: Dintre numeroasele traduceri care va apartin, exista o preferinta personala, un autor preferat?
IS: Fireste ca acest autor este Jorge Luis Borges, care a fost si protagonistul tezei mele de doctorat.
TB: Asa cum exista o varsta la care incepem sa citim, pentru marea majoritate dintre noi exista si o varsta la care „uitam’" sa mai citim. De ce credeti ca ar putea aparea acest fenomen?
IS: Nu cred in acest fenomen. Cred ca cititul este un dar ... genetic. Intr-un basm romanesc (iata o noua dovada ca am dreptate cand spun ca basmele noastre n-au pereche) exista un baiat care se naste cu cartea in mana. Si, daca n-ar fi fost, altii am fi avut acest rol.
TB: Ce sfaturi le-ati transmite tinerilor care isi doresc sa devina traducatori profesionisti?
IS: Cititi in cat mai multe limbi. Daca nu veti deveni scriitori, veti ajunge traducatori. Si, daca nu, veti fi ... mari cititori. Cu cat veti citi mai mult, cu atat veti trai mai multe vieti. Si asta nu-i chiar de colo. |
|
|
|
