 |
Interviul lunii cu editorul si traducatorul Iustina
Croitoru |
 |
|
 |
Luna aceasta am stat de vorba cu doamna Iustina Croitoru, editor
Humanitas Fiction, coordonatoarea colectiei "Cocktail", traducator al lui Daniel
Pennac, Eric-Emmanuel Schmitt, dar si al lui Molière; am aflat cate ceva despre munca si "secretele" unui editor, despre cum aceasta meserie influenteaza procesul de traducere si bineinteles, despre ce "ni se pregateste" in colectia "Coktail":
TraducemBine(T.B.): Doamna Iustina Croitoru, ce alte activitati si preocupari aveti, dincolo de traducerea de romane ?
Iustina Croitoru(I.C.): Nu stiu altii cum sunt, dar, in ceea ce ma priveste, traducerile se incadreaza - si o spun cu parere de rau - in categoria "alte activitati si preocupari", in vreme ce o mare parte a timpului (daca nu cumva cea mai mare) mi-o dedic muncii editoriale. De aceea, spre regretul meu, traduc si atat de rar, desi, pentru mine, e una dintre cele mai delectabile indeletniciri. Ca editor, ai o oarecare distanta fata de textul pe care il alegi, il dai la tradus si il redactezi. Esti mai putin implicat, cu atat mai mult cu cat atunci cand te hotarasti sa publici un roman, de pilda, o faci cu gandul la cititori, iar gustul tau personal - care fireste ca e un criteriu de selectie - trece in plan secund. In schimb, atunci cand traduci, legatura cu textul e mult mai intima, il descoperi "din interior", ii demontezi toate mecanismele, ti-l apropii si ti-l aproprii.
TB: Ce v-a atras spre "lumea cartilor", spre activitatea editoriala?
IC: De cand ma stiu mi-a placut sa citesc, am crescut inconjurata de carti si mi-am dorit sa-mi fac din citit o profesie. Spre norocul meu, s-a intamplat sa reusesc. E o munca frumoasa, care te obliga sa fii creativ si informat.
TB: Cum va impartiti timpul intre activitatea de editor la Humanitas Fiction si cea de traducator ?
IC: Traducerii ii aloc, din pacate, prea putin timp si uneori e frustrant. Mai ales ca sunt atatea carti pe care mi-ar placea sa le talmacesc in romaneste.
TB: Care este rolul editorului in drumul cartii de la autor la cititor ?
IC: Editorul e un intermediar intre public si carte. Pe de o parte, trebuie sa fie la curent cu tot ce e nou in piata editoriala straina, sa-si tina publicul informat si - de ce nu? - sa ii formeze gustul, pe de alta, sa cunoasca gusturile cititorilor si sa le ofere cartile pe care si le doresc.
TB: Dar al traducatorului?
IC: Traducatorul e, de asemenea, un intermediar, gratie caruia un text strain ar trebui sa ajunga la cititor in cea mai buna varianta romaneasca posibila. Sigur, traducatorul are misia ingrata de a alege intre "belles infideles" si "laides fideles" si nu e intotdeauna usor. Dar, dupa parerea mea, indiferent de dificultatile unui text, cel care il talmaceste trebuie sa ramana "invizibil". Mai precis, nu trebuie sa-si impuna propriile marci stilistice, propriile ticuri de limbaj, pe scurt, sa nu se substituie scriitorului.
TB: Cum se alege o carte pentru a fi publicata? Care este rolul editurii in acest sens?
IC: Cum bine stiti, orice scriitor de pe lumea asta are un agent care il reprezinta, iar agentiile literare muncesc asiduu sa-si promoveze si sa-si faca cunoscuti scriitorii. Inevitabil intre agenti si edituri este o legatura stransa, iar editorii sunt astfel la curent cu noutatile de pe piata de carte. Sigur, nu e unica modalitate de a fi informat. Internetul, site-urile de specialitate, presa straina ne furnizeaza informatiile de care avem nevoie ca sa alegem cartile ce ne vor intra in portofoliu. Ne ghidam dupa recenzii, cifre de vanzari, premii literare (pentru ca o editura care se respecta nu face rabat de la valoarea literara) si citim enorm. Uneori numarul manuscriselor e coplesitor, dar un editor cu experienta are gustul si "nasul" formate si isi poate da seama de potentialul unei carti chiar si de la primele randuri.
TB: Faptul ca sunteti editor de carte va influenteaza procesul de traducere?
IC: Sigur ca da, pentru ca redactand inveti din greselile si din reusitele celorlalti traducatori; "furi" meserie, pentru ca arta de a traduce literar nu se preda in scoli, la cursuri. Si trebuie sa recunosc ca am avut ce invata de la traducatorii de calibru, pe textele carora mi-am format mana.
TB: Se traduce destul de putin din cartile romanesti, din pacate. Care este parerea dvs. in privinta traducerii autorilor romani in afara tarii si ce credeti ca ar trebui facut pentru a promova literatura romana in strainatate?
IC: As putea recita acelasi refren despre limba romana, care
nu e o limba de circulatie internationala, dar as ajunge pe terenul minat al
categorisirii - pernicioase - a culturilor in "mari" si "mici". Cred insa ca
situatia de care aminteati e rezultatul faptului ca n-am stiut sa ne "branduim" cum
trebuie si "sa ne vindem", astfel ca nici dupa ’90 nu sunt catedre puternice
de limba si literatura romana la universitatile din strainatate, care sa pregateasca
specialisti si deci posibili traducatori. Romana nu e limba usoara si nici nu
poate fi prinsa din zbor, iar fara studiu aprofundat nu poti intelege subtilitatile
niciunei limbi si nu poti aprecia justa valoare a unor texte literare, necum
sa le traduci.
TB: Editura Humanitas Fiction se implica in astfel de proiecte sau exista perspective
in acest sens?
IC: Humanitas Fiction este o editura tanara, infiintata in august 2007 in cadrul Grupului Humanitas, dedicata aproape in exclusivitate traducerilor din literatura universala. Spun "aproape", pentru ca de curand am publicat prima carte a unui autor roman. Este vorba de volumul Cu manusi semnat de Mihaela Nicola, unul dintre cei mai cunoscuti practicieni ai comunicarii din Romania, volum ce isi propune sa ne (re)invete bunele maniere, fiind un adevarat manual de life-style urban. Totodata pregatesc impreuna cu revista Tabu, pe al carei site e in plina desfasurare un concurs, o surpriza pentru sfarsitul anului: primul roman chick-lit romanesc, care va fi publicat in colectia "Cocktail". Fireste, ne-ar bucura enorm ca cele doua carti sa ajunga sa fie traduse. E drum lung pana acolo, dar de ce sa excludem acesta posibilitate?
TB: Dintre cartile traduse de catre dumneavoastra, exista o preferinta personala?
IC: Le iubesc pe toate in aceeasi masura si tocmai de aceea n-as vrea sa fac clasamente. Insa trebuie sa recunosc ca Secta
Egoistilor, romanul lui Eric-Emmanuel Schmitt, unul dintre cei mai bine vanduti scriitori francezi la ora actuala, mi-a pus condeiul la incercare, fiind mai dens si mai plin de sensuri decat oricare alta. Ma simt, cu toate acestea, mai legata de traducerea piesei Burghezul
gentilom, pe care am facut-o pentru Teatrul National, pentru ca a fost o experienta absolut inedita.
TB: Cu ce v-a influentat aceasta piesa?
IC: Reinterpretarea unui text clasic e, cred, o piatra de incercare pentru orice traducator. Mai ales ca e vorba despre o opera literara scrisa sa fie jucata pe scena si al carei succes la public depinde si de alte aspecte: traducand-o si adaptand-o trebuie sa te gandesti la actorii care vor rosti replicile, la cadenta frazelor, la lungimea lor, la momentul in care intra o "poanta". Colaborarea cu Teatrul National si cu regizorul Petrica Ionescu mi-a deschis o usa catre culisele unei lumi pe care n-o cunosteam decat din scaunul spectatorului. Si recunosc ca mi-ar placea sa repet experienta.
TB: Exista un autor preferat pe care va doriti sa il traduceti pentru cititorii romani ?
IC: Sunt multi autori pe care ii iubesc si ale caror opere as fi incantata sa le traduc. Insa, cum pana in prezent am tradus numai din limba franceza, recunosc ca mi-ar placea sa-mi incerc condeiul si pe texte din limba engleza si mi-am propus s-o fac in viitorul apropiat. Poate incep cu un roman al lui John Fante, unul dintre cei mai buni si mai puternici autori americani pe care i-am citit in ultima vreme si de la a carui nastere s-au implinit pe 8 aprilie o suta de ani. Romanele sale, Intreaba
praful, Drumul spre Los Angeles, O sa vina si primavara, Bandini, publicate in colectia "Raftul Denisei", i-au adus fani statornici si in Romania. Unul dintre ei este buna mea prietena traducatoarea Vali Florescu, cea care i-a talmacit doua dintre romane si ne mai pregateste o noua traducere. Pana una, alta, marturisesc ca de la sfarsitul anului trecut traiesc cu regretul ca nu cunosc limba chineza ca sa pot traduce un scriitor ce a intrat in topul preferintelor mele - e vorba de Mo Yan, al carui roman Sorgul
rosu, aparut in colectia amintita si tradus magistral de Dinu Luca, a fost pentru mine, si pentru multi, o revelatie literara de proportii.
TB: Aveti o definitie proprie sau o definitie personalizata a procesului de traducere in sine?
IC: Nu am o definitie, insa poate voi avea dupa ce-mi voi fi adaugat alte traduceri la cele pe care le-am facut deja. Dar daca n-am o definitie, am insa un ideal ori un deziderat: sa imi izbuteasca traduceri care sa reproduca fidel originalul, dar in spatele carora sa nu se ghiceasca textul strain. Sa para, adica, scrise in romaneste.
TB: Ce proiecte ne pregatiti in colectia "Coktail" si mai ales, ce ne recomandati?
IC: Asa cum va spuneam sunt foarte incantata de viitoarea aparitie a primului roman chick-lit romanesc, scris in intregime de cititoarele care acceseaza site-ul revistei Tabu si participa la concursul pe care l-am lansat anul trecut. E o provocare pe care am avut curajul s-o lansam celor ce indragesc acest gen de carti, atat de usor de citit, dar atat de complicat de scris. Pentru ca trebuie sa ai condei, umor si stiinta de a-l doza, replici scaparatoare, dialoguri iuti si o intriga care sa prinda si sa seduca.
TB: La ce sa ne asteptam la citirea acestei carti ?
IC: Sper sa fie un roman inteligent, care sa stea oricand langa bestsellerurile momentului: sa-l comparam, de pilda, cu romanele lui Meg Cabot, una dintre cele mai bine vandute autoare de gen la ora actuala, pe care o si public de altfel in colectia "Cocktail", si sa nu ne fie rusine.
TB: Asa cum exista o varsta la care incepem sa citim, credeti ca exista si o varsta la care "uitam" sa mai citim? De ce credeti ca ar putea aparea acest fenomen?
IC: S-ar putea sa fie, desi nu-mi place sa recunosc acest lucru. Desi ne plangem ca tinerii nu mai citesc, mi-e teama ca tocmai varsta adulta si problemele ei aduc dupa sine "uitarea". Ritmul trepidant in care traim, orele peste program la serviciu, grija zilei de maine ar putea, uneori, sa ne ia gandul de la lectura. Si, cu toate acestea, in zilele noastre cartea este cea mai ieftina si mai la indemana distractie.
TB: Ce mesaj ati dori sa transmiteti cititorilor ?
IC: Sa inchida televizorul.
|
|
|
|
|
|
|
ABONEAZA-TE |
|
|
| Daca
ai primit acest newsletter de la un prieten si doresti
sa te abonezi, click aici. |
|
|
|
|
RECOMANDA |
|
|
Crezi
ca unul dintre prietenii tai ar fi interesat de
ultimele noutati de la TraducemBine.ro?
Recomanda-i acest newsletter.
Click aici. |
|
|
| |
|
OFERTA CARD-URI |
|
|
Reducere 10% la traduceri pentru toti posesorii
de carduri internationale ISIC/ITIC/IYTC
|
|
|
|
|
CONTACT |
|
|
Adresa:
Bucuresti, Bld. Nicolae Balcescu, Nr. 23 A, Et.
7, Ap. 44, Sector 1 (Galeriile Orizont - Magheru)
Tel: +40 21 313.14.94
Fax: +40 21 404.36.09
E-mail: Contact@traducembine.ro
Web site: www.traducembine.ro |
|
|
|
|
CLIENTII NOSTRI |
 |
|
» PETROM
» VOLKSBANK
» BCR ASSET MANAGEMENT
» ERSTE-SPARINVEST VIENA
» RINGIER ROMANIA
» GORENJE ROMANIA
» L'OREAL
» GLAXOSMITHKLINE - GSK
» ISPE
» OGILVY & MATHER ADVERTISING
» ASESOFT SMART
» RAMBOLL
» BONDUELLE
» ROCKWOOL ROMANIA
» SCHMIDT BRETTEN TECHNOLOGY
» REFF&ASOCIATII
» DELOITTE CONSULTANTA
» TAHAL ROMANIA
» AAM MAN. INF. CONS. LTD
» STATISTICS SWEDEN
» DANFOSS
» MEGAVISION
» CHILLI MEDIA
» EVEREST MANAGEMENT GROUP
|
|
|
|
