 |
De vorba cu dna Vali
Florescu |
 |
|
 |
Luna aceasta am stat de vorba cu doamna Vali Florescu, despre talentul si placerea de a traduce si de a scrie, despre frumusetea cartilor si a personajelor lor, despre cat si cum ne regasim in aceste personaje.
Bibliografie:
Traduceri din limba engleza:
• Kurt Vonnegut - HOCUS POCUS (2005)
• Sophie Kinsella - GOANA DUPA CUMPARATURI LA NEW YORK (2005), LA
CUMPARATURI IN ROCHIE DE MIREASA (2005), POTI SA TII UN
SECRET? (2006), LA CUMPARATURI CU SORA MEA (2007), LA
CUMPARATURI CU BEBE (2007) SUPERMENAJERA (2007), ITI
AMINTESTI DE MINE ? (2008)
• Helen Fielding – JURNALUL LUI BRIDGET
JONES (III), publicat in foileton de revista Tabu (2005-2006).
• Kazuo Ishiguro - SA NU MA PARASESTI (2006)
• Jeanette Winterson – SCRIS PE TRUP (2007), PORTOCALELE
NU SUNT SINGURELE FRUCTE (2008)
• John Fante – INTREABA PRAFUL (2006), O
SA VINA SI PRIMAVARA, BANDINI (2008)
• Saul Bellow – HENDERSON, REGELE PLOII (2007) – traducere facuta pentru propria mea placere in '90-'91 si revizuita
• Kiran Desai – MOSTENITOAREA TARAMULUI PIERDUT, Booker Prize 2006 (2007)
In curs de aparitie: Sara Gruen - APA PENTRU ELEFANTI, Humanitas si Sam
Savage – FIRMIN, Polirom
Traduceri in limba engleza:
Ce inseamna comunismul pentru mine ?, traducerea textelor din volumul bilingv publicat de editura Curtea Veche pentru Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismumului in Romania (2007); 11 scenarii de lung metraj s.a.
Scenarii de lung metraj:
Limo, 2004.
Cobai, scris impreuna cu Lia Bugnar, castigator al sesiunii de concurs al CNC, aprilie 2003. Produs de: Filmex Romania si Zuta Production, Germania. Regizor: Bogdan Dumitrescu Dreyer. Cu: Rutger Hauer, Marina Dinulescu, Oana Pellea, Gheorghe Visu.
Copyright for love/Getting together
Strange Attractors
Morgan ReCollection. Ultimele trei scenarii sunt scrise impreuna cu Teodor Dobrin.
Scenarii de scurt metraj:
84, scris in 2005.
Scenarii de televiziune:
La urgenta, serial dramatic de televiziune creat impreuna cu Anca Gradinariu si Ileana Muntean, 2005, difuzat de TVR 1, Premiul UCIN pentru cel mai bun serial dramatic, 2006
In familie, distribuit de Prima TV, sub licenta Fremantle Media (33 episoade), 2002-2003. Primul serial de tip britanic, "drama series", de 30' din Romania
Emisiuni de televiziune, TVR1 (2001-2007)
Premii:
La urgenta, serial dramatic de televiziune creat impreuna cu Anca Gradinariu si Ileana Muntean, 2005, cistigator al concursului de scenarii organizat de TVR, decembrie 2005
Selectie la workshopul de scenaristica éQuinoxe To Be Continued, Cannes, 29 nov-5 dec. 2005, cu scenariul Limo.
Castigatoare a concursului national de scenarii Jean Negulescu, sponsorizat de HBO Romania, cu scenariul El
ritmo del Corazon (versiunea anterioara a scenariului Copyright
for Love), 2002
Premiu Eureka Audiovisuel Trans-Europe Script, 2001, pentru scenariile Copyright
for love (titlu anterior: Getting together) si Morgan
ReCollection.
Premiul Centrului National al Cinematografiei pentru dezvoltarea proiectului de lung metraj Truly
yours, 1998
TraducemBine: Doamna Vali Florescu, ce alte preocupari si activitati aveti in afara de traducerea unor autori de succes?
Vali Florescu: Pana anul trecut, cand am hotarat sa pun punct acestei activitati, am scris si scenarii de film si televiziune.
TB: De ce scenarii?
VF: Dintr-o intamplare. Aveam multe lucruri de spus si m-am gandit ca ar fi un bun antrenament pentru scrisul serios. Judecata mea a fost insa gresita. Din multe puncte de vedere, e mult mai greu sa scrii un scenariu bun decat multe tipuri de proza. Iar scenariul e un fel de Fata Morgana, exista si nu exista. Pentru tine, ca autor, e cat se poate de palpabil si de solid, in vreme ce pentru regizor el poate fi doar o schita ale carei elemente el se simte liber sa le arunce peste bord sau sa le schimbe cu altele. Mi-a luat 16 ani sa accept si, intr-un final, sa refuz definitiv injustitia acestei situatii. Insa, daca trag linie, pot spune ca toata aceasta experienta imi foloseste din plin.
TB: Ce au in comun aceste activitati : cea de traducator si cea de scriitor?
VF: Foarte multe. Pentru amandoua iti trebuie, dincolo de talent, cultura si mobilitate mentala, multa rabdare, tenacitate si capacitatea de a petrece multe ore singur, in fata computerului sau a foii. Trebuie sa te simti bine cu tine, iar eu una ma inteleg destul de bine cu mine.
Apoi, sau in primul rand, trebuie sa iubesti si sa cunosti cat mai bine limba in care scrii. Eu m-am reindragostit de limba romana cand scriam dialoguri pentru serialul In
familie, cand incercam sa introduc de fiecare data alte expresii din limbajul oral. Din pacate, romana nu are atatea sinonime ca engleza, sau le-a avut si le-a uitat, dar la expresivitate sta extraordinar.
Iti mai trebuie un simt al adecvarii, care sa nu te lase sa pui o taranca sa vorbeasca academic, dar nici o academiciana sa o dea pe argou gen Palahniuk, in afara cazului rar, dar posibil, ca asa e scris personajul.
TB: De ce credeti ca nu se traduc autori romani in alte limbi?
VF: Pentru ca traducatorii de limba romana pot fi numarati pe degete si literatura romana nu este aproape deloc cunoscuta in afara. Dupa stiinta mea, la aceasta ora, in Franta exista un singur traducator de limba romana activ, pe care se bate toata lumea.
Ca sa existe traducatori, trebuie intai sa existe catedre solide de limba si literatura romana in toate orasele importante din lume, dotate cu biblioteci generoase. Ca un traducator sa se inhame la o munca atat de dificila precum cea de a reda cat mai exact in limba lui toate complexitatile limbii si culturii noastre, trebuie sa descopere singur frumusetile unui text. Relatia dintre un traducator si un text este de cele mai multe ori una, daca nu de dragoste sau de amicitie, macar de respect. Or nu poti iubi sau respecta ceea ce nu cunosti.
TB: Alegeti dumneavoastra cartile pe care le traduceti sau primiti propuneri
de la editura?
VF: La inceputul anilor '90, am avut naivitatea de a crede ca ma pot duce la
edituri sa le propun Henderson, regele ploii (traducere pe care o facusem de
placere), Franny & Zooey, The World according to Garp, On
the Road. Cu ultimul
capitol din Franny & Zooey drept proba de traducere am primit primele oferte
de colaborare, in 1992.
De atunci, editurile sunt cele care imi propun carti. Daca imi plac, le accept, daca nu, nu.
TB: Printre traducerile dumneavoastra se numara si romanele lui Sophie Kinsella; ce anume credeti ca ne atrage la aceste carti?
VF: Indiscutabil, inteligenta si geniul comic al autoarei. Pe mine personal m-a
atras faptul ca m-a facut sa rad si m-a tinut cu sufletul la gura. Apoi, cred
ca a functionat subliminal si faptul ca suntem nascute in acelasi an. Spune lumea
ca si dialogurile atrag, deci aici s-ar strecura un compliment si pentru mine.
In Bulgaria, de pilda, se pare ca nu se rade deloc, nici de, si nici cu Becky.
Fac o marturisire publica, eu cel mai tare ma identific cu Samantha Sweeting din Supermenajera, cu IQ-ul ei debordant. Traducand scenele in care ea inmulteste in minte numere cu sase cifre si da rezultatul din mers, n-am putut sa nu-mi amintesc amuzata de diminetile cand, de plictiseala, mergand spre liceu, cautam relatii matematice intre cifrele de pe tablitele de inmatriculare ale masinilor pe langa care treceam.
Nu in ultimul rand, as recomanda-o tuturor celor care vor sa invete sa scrie un roman cu suspans si scene comice foarte bine dozate.
TB: Printre ultimele carti traduse se numara si Firmin de Sam Savage; v-ati documentat pentru traducerea acestei carti?
VF: Sigur ca da, atunci cand a fost vorba de citate din carti celebre. La un
moment dat, mi-am dat seama ca alte pasaje sunt inventate, asa ca acolo nu au
fost probleme.
TB: Ati avut probleme in traducerea unor situatii sau a unor termeni? Sau ati simtit ca trebuie sa schimbati sau sa inlocuiti anumiti termeni?
VF: Cea mai mare dificultate la Firmin a fost sa gasesc o echivalare acceptabila
a celor catorva fraze din intraductibilul Finnegan's Wake al lui James Joyce.
Intr-o astfel de situatie, unica solutie e sa ajuti textul sa curga firesc, dand
o minima indicatie despre ce isi propune originalul, ceea ce am si facut.
TB: La ce sa ne asteptam la citirea acestei carti ?
VF: La o carticica simpatica, pe care unii o vor citi in cheie minora, iar altii
in cheie majora, despre lectura care te hraneste si te umanizeaza. Autorul a
devenit celebru la 65 de ani.
Intamplarea face ca odata cu Firmin sa-mi apara si traducerea unui alt bestseller "animalier",
si anume Apa pentru elefanti, de Sara Gruen. Sper ca sobolanelul ahtiat dupa literatura si elefantita Rosie sa le faca cititorilor romani o primavara frumoasa.
TB: Dintre cartile traduse de dumneavoastra, exista o preferinta personala?
VF: Da. Sunt autori care-ti sunt mai aproape si autori cu care totusi nu te identifici
complet.
Sunt foarte atasata de Saul Bellow, pentru ca e prima mea traducere. Cu el am invatat cum se scrie efectiv, am descoperit singura cum e cu linia de dialog, ca anumite actiuni ale personajului, trecute in engleza in continuarea replicii, trebuie trecute in romana dedesubt. Cind am terminat de tradus romanul, stiam deja mult mai bine limba engleza si capatasem constiinta faptului ca pot sa traduc si ca e o activitate care mi se potriveste. Fireste, atunci cand a aparut cartea, am refacut acea traducere, in care se vedea pe alocuri ca entuziasmul nu are cum suplini lipsa de experienta.
Tin apoi foarte mult la John Fante, ale carui avataruri scenaristice le resimt in plex.
Nu o pot uita nici pe Sophie Kinsella, dat fiind ca e asa o placere sa o traduc.
Insa autorul cu care am cele mai multe afinitati este Kazuo Ishiguro. L-am tradus
din pura intimplare, ca "solutie de avarie" (traducatoarea care primise
Sa nu ma parasesti a spus ca o intristeaza prea tare), si abia astept sa ma apuc
de urmatoarea lui carte, care cred ca va aparea simultan in Romania si Anglia.
TB: Cu ce v-a influentat aceasta carte?
VF: Dupa ce am tradus-o, mi-a venit ideea de a aborda in serialul medical la care lucram tema donarii de organe. O fiica de 18 ani trebuia sa hotarasca daca doneaza organele tatalui ei, aflat in moarte cerebrala. Nu avea o legatura stricta cu cartea, dar cred ca de aici mi-a venit.
TB: Ce v-a atras la acest autor?
VF: Imi amintesc si azi uluirea si incantarea cu care am citit in 1991 The
Remains of the Day, la un curs despre romanul britanic contemporan. De la Lolita nu ma
mai izbise atat de tare frumusetea unui text literar si a limbii engleze. Paradoxal
sau nu, este vorba despre doi stilisti fara egal, care scriu in alta limba decat
cea nativa. Fara o legatura directa, cele mai expresive mailuri in limba romana
le primesc de la o prietena din Germania, traducatoare de romana, care scrie
cu mare talent intr-o limba pe care noi, vorbitorii nativi, nu ne-am gandi niciodata
s-o folosim asa.
TB: Se afirma, uneori, ca citirea unei carti este o interpretare a acesteia. Se poate afirma acelasi lucru despre traducerea unei carti?
VF: Categoric, nu are cum sa fie altfel. Iar asta iti sare in ochi atunci cind interpretarea are fisuri. Exista carti care simti ca nu au fost bine interpretate. Uneori, e vorba despre timpurile verbale (de pilda, folosirea inadecvata a perfectului simplu face uneori ca personajele din Londra sau New York sa para olteni), alteori de un sinonim prost ales. Sunt carti la care ritmul si muzicalitatea frazei sunt esentiale (de pilda, la Ishiguro). Uneori, cel mai frustrant, textul din spatele traducerii e atat de bun, incat, daca stii suficienta engleza, iti dai seama singur cam cat de bine suna in original, chiar daca el nu a ajuns cum trebuie pana la tine. Atunci e limpede, e o problema de interpretare.
TB: Aveti o definitie proprie sau o definitie personalizata a procesului de traducere in sine?
VF: Traducerea si originalul trebuie sa semene ca vinul din sticla si cel turnat in pahar. Sticla e limba originalului, paharul cea in care traduci. Cea mai mare grija a traducatorului este ca in paharul pe care il ofera cititorului sa se simta cu exactitate buchetul, consistenta, locatia vitei de vie de provenienta si anul de productie, asa cum sunt notate pe sticla.
TB: Exista autori pe care v-ati dori sa ii traduceti pentru cititorii romani?
VF: Da, Salinger, dar s-a tradus deja.
TB: Ati afirmat despre dumneavoastra ca "Incerc sa traiesc in Romania din scris si tradus"; ce inseama acest "incerc" pentru dumneavoastra?
VF: "Incerc" inseamna ca, fiindca traducerile sunt platite asa cum se stie, a trebuit sa combin traducerile si scrisul de scenarii. Pot spune ca pana acum am investit in credibilitatea mea ca traducatoare si in succesul editurilor. In mod ciudat, in Romania traducatorul e penalizat orice ar face: daca traduce o carte cu succes de public, se considera ca traducerea e usoara, prin urmare e recompensata cu un tarif modic, iar profitul apartine exclusiv editurilor. Insa nu e obligatoriu ca un bestseller sa fie si usor de tradus.
Pe de alta parte, daca traduci un autor "greu", cum este cazul meu in acest moment, cu Peter Carey, se considera ca autorii de Booker sunt mai putin accesibili publicului larg, deci editurile ii traduc mai mult pentru prestigiu, nu ii promoveaza puternic, iar traducatorul nu poate avea pretentii pecuniare, indiferent cat de mult munceste la text.
Din pacate pentru mine, eu nu pot traduce in pauzele dintre alte activitati. Nu traduc noaptea, nici ocazional. Cand traduc, traduc si atat. Si, ca sa pot face asta, trebuie sa pot trai decent din munca mea. Am calculat de curand. Acest lucru este posibil la un tarif de minimum 5-6 euro pe pagina.
Astept ca intr-un roman cu suspans gen Kinsella sa vad daca acest lucru se va intimpla ori trebuie sa ma fac om serios : sa-mi iau o slujba sau sa-mi deschid o firma.
TB: Ce mesaj ati dori sa transmiteti cititorilor?
VF: Sa il citeasca pe John Fante, pentru ca vor avea o surpriza placuta. In aprilie se implinesc 100 de ani de la nasterea lui si sper sa se discute mai mult despre el cu aceasta ocazie.
TB: Daca ar fi sa alegeti un pasaj sau un paragraf preferat dintr-o carte tradusa
de catre dumneavoastra, care ar fi acela?
VF: Nu am un anume pasaj preferat. Fiecare noua traducere imi ofera alte provocari,
deci si alt tip de satisfactii.
|
|
|
|
|
RECOMANDA |
|
|
Crezi
ca unul dintre prietenii tai ar fi interesat de
ultimele noutati de la TraducemBine.ro?
Recomanda-i acest newsletter.
Click aici. |
|
|
| |
|
OFERTA CARD-URI |
|
|
Reducere 10% la traduceri pentru toti posesorii
de carduri internationale ISIC/ITIC/IYTC
|
|
|
|
|
ABONEAZA-TE |
|
|
Daca
ai primit acest newsletter de la un prieten si doresti
sa te abonezi, click aici. |
|
|
|
|
CONTACT |
|
|
Adresa:
Bucuresti, Bld. Nicolae Balcescu, Nr. 23 A, Et.
7, Ap. 44, Sector 1 (Galeriile Orizont - Magheru)
Tel: +40 21 313.14.94
Fax: +40 21 404.36.09
E-mail: Contact@traducembine.ro
Web site: www.traducembine.ro |
|
|
|
|
CLIENTII NOSTRII |
|
|
» PETROM
» VOLKSBANK
» BCR ASSET MANAGEMENT
» ERSTE-SPARINVEST VIENA
» RINGIER ROMANIA
» GORENJE ROMANIA
» L'OREAL
»GLAXOSMITHKLINE - GSK
»ISPE
»OGILVY & MATHER ADVERTISING
»ASESOFT SMART
» RAMBOLL
» BONDUELLE
» ROCKWOOL ROMANIA
» SCHMIDT BRETTEN TECHNOLOGY
» REFF & ASOCIATII
» DELOITTE CONSULTANTA
» TAHAL ROMANIA
» AAM MAN. INF. CONS. LTD
» STATISTICS SWEDEN
» DANFOSS
» CHILLI MEDIA
» EVEREST MANAGEMENT GROUP
|
|
|
|
