 |
Interviul lunii - Dana Ligia Ilin |
 |
|
 |
De vorba cu doamna Dana Ligia Ilin, o Poveste despre dragoste si lumina
In prag de sarbatori, am avut privilegiul de a sta de vorba cu doamna Dana-Ligia Ilin, un traducator de exceptie a lui Amos Oz, Pierre Teilhard de Chardin, Winston Churchill. In biroul dumneai, un spatiu plin "cu tot soiul de minuni care ma inconjoara si ma fac sa ma simt ca acasa", cum ii place sa il numeasca, am primit Craciunul mai devreme: am cunoscut o persoana cu o copilarie de invidiat, o persoana foarte comunicativa, un mare iubitor de animale, un om implinit, un om norocos, cum, cu modestie, se numeste.
TraducemBine: Doamna Dana-Ligia Ilin ce preocupari si activitati aveti, in afara activitatii de traducere?
Dana-Ligia Ilin: Sunt asistent de cercetare la Centrul de Limbi Straine al Universitatii din Bucuresti, citesc, ascult muzica, sunt pasionata de rebusism, citesc, invat zilnic ceva de la pisicile mele, citesc, cos, citesc, cuget, citesc – in fine, v-ati facut deja o idee.
TB: Ce v-a determinat sa va indreptati spre combinatia de limbi chineza-franceza-esperanto?
DLI: Este ceea ce apare pe diploma mea de licenta, si nu a fost o combinatie spre care m-am indreptat anume, ci s-a produs firesc, pentru ca mi se potriveste. Franceza este limba mea “de suflet", invatata cu pasiune pe la 11 ani din revistele franceze pentru copii (si nu numai pentru copii – ma refer la Pif), de aceea am ales-o ca limba secundara la facultate, si nu engleza, pe care am inceput sa o studiez la varsta de sase ani. Chineza a fost o optiune datorata unei intamplari norocoase si telenovelice. Iar esperanto a venit datorita unui om exceptional, regretatul profesor Constantin Dominte, cu care am avut norocul sa studiez lingvistica in anul I de facultate.
TB: V-a fost dificil sa invatati limba chineza?
Ca la orice intrebare “V-a fost greu sa…?", totul depinde de inclinatii si de motivatie. Usurinta invatarii este direct proportionala cu ele. Cand iti place foarte tare ceva, inveti fara sa-ti dai seama ca inveti. Aici se potriveste un catren saltaret si foarte intelept invatat de la chinezi (efect garantat cand il rostesc – pacat ca nu aveti sonor…):
Kunnan shi tanhuang
Kan ni qiang bu qiang
Ni qiang ta jiu ruo
Ni ruo ta jiu qiang.
Adica un lucru greu de facut este ca un resort, depinde de tine daca e tare sau slab. Daca tu esti tare, e slab, daca tu esti slab – e tare.
TB: Ce le recomandati tinerilor care ar dori sa invete limba chineza?
DLI: Nu de la mine, ci dinauntrul lor trebuie vina recomandarile. Ca pentru orice alta meserie. Spun doar atat: cand te apuci de un lucru, fa-l cat poti mai bine.
TB: Traim intr-o societate in care accentul este pus, in mare masura, pe limbile occidentale. Credeti ca mai sunt cititi autorii orientali?
DLI: Ma tem ca nu va pot da un raspuns direct. Evident ca in prezent accentul este pus pe limbile occidentale, ceea ce nu inseamna insa ca autorii care scriu in acele limbi sunt cititi “cu precadere" – de altfel, nici macar ca “sunt cititi", pur si simplu. Pe de alta parte, autorii orientali nu scriu neaparat in vreo limba ciudata, pot scrie intr-una dintre acele limbi occidentale preponderente. Sau sunt tradusi intr-una dintre ele, cea ce largeste accesul lumii intregi la scrierile lor. Asa ca mai degraba trebuie sa vorbim despre subiectele scrierilor, nu despre limba lor. Din acest punct de vedere, impresia mea este ca autorii orientali sunt din ce in ce mai cititi – si nu numai in literatura, ci si in lumea stiintei. Gandirea orientala isi capata treptat locul important care i se cuvine in viata noastra, de la igiena si sanatate pana la bunastarea spiritului.
TB: Ati vizitat vreodata China? O astfel de vizita si contactul direct cu aceasta cultura v-au schimbat modalitatea de a privi scrierile autorilor chinezi?
DLI: Am fost in China doar cinci zile – e o poveste lunga, care nu isi are locul aici.
TB: Sunteti autoarea unui ghid de conversatie roman-chinez, precum si a unuia chinez-roman. V-a fost dificil sa elaborati aceste ghiduri?
DLI: Nu – pentru ca lucrul la ele a fost o mare bucurie. Placerea de a strange materialul si de a-l organiza, gasirea unor modalitati inedite de a arata cititorilor romani cum sa pronunte sunetele specifice limbii chineze si chinezilor cum sa pronunte sunetele romanesti – toate mi-au oferit o experienta cu totul aparte.
TB: Pe langa specializarea in limba chineza si franceza, sunteti un traducator experimentat al limbilor engleza si italiana. De ce v-ati indreptat spre aceste limbi?
DLI:O precizare – nu traduc din italiana. Dar imi este foarte la indemana, o am “pe dinauntru", ca pe restul limbilor romanice – iar in liceu mi-a placut enorm limba latina. Engleza n-am ales-o, parintii mi-au incredintat harului unei profesoare de exceptie, regratata doamna Olimpia Valceanu, pe cand eram in clasa I. Sunt ia largul meu pe taramul limbii engleze, evident, dar am perceput-o intotdeauna ca pe o constrangere, in vreme ce franceza am ales-o eu, de placere.
TB: Ce v-a determinat sa invatati esperanto?
DLI: In aceeasi masura persoana magistrului, domnul C. Dominte, si caracterul organizat al limbii esperanto, geniala inventie a lui L.L. Zamenhof. Si aici este o poveste pe care as vrea sa v-o impartasesc: am inceput sa invat esperanto in anul I de facultate, colectivul niostru a scos cele doua volume ale Dictionarului roman-esperanto si esperanto-roman, si cand eram prin anul doi domnul profesor Dominte a primit de la TVR propunerea sa faca un curs de esperanto – erau pe atunci la televizor cursurile de limbi straine, cu stuctura fixa, un profesor si un student/studenta. Studenta aveam sa fiu eu. Am fost amandoi la sediul TVR, am vorbit cu Ecaterina Oproiu, totul era in ordine, asteptam sa ne cheme la prima inregistrare in studio. Nimic. Pana la terminarea facultatii tot nimic; intre timp am auzit ca niste mari esperantisti de la Timisoara au fost arestati. Dupa Revolutie, domnul profesor Dominte mi-a spus ca s-a intalnit cu un colonel de securitate care i-a spus ca s-a ocupat de secte si printre ele era si esperanto…
TB : Alegeti dumneavoastra cartile pe care le traduceti sau primiti propuneri de la editura?
DLI:De obicei primesc propuneri si aleg eu ce mi se potriveste. Insa una dintre cartile de anul viitor este propusa de mine – este vorba desprre Zen Flesh, Zen Bones, o culegere de texte zen care mi-a schimbat pur si simplu cursul vietii pe cand eram studenta, acum 30 de ani. Cartea o avea in engleza un mare profesor de la noi, de la chineza, domnul B. Wechsler, si am copiat-o de mana, cu desene cu tot (pe calc). Iar acum o sa am imensa bucurie de a semna textul in limba romana…
TB: De curand ati definitivat traducerea romanului Poveste despre dragoste si intuneric, al prozatorului si eseistului Amos Oz. A fost un roman dificil de tradus ? V-ati documentat pentru realizarea acestei traduceri ?
DLI: Nu m-am documentat anume – evident, pe parcurs, cand se ivea ceva ce nu stiam, porneam in cautare. Nu a fost greu de tradus, pentru ca imi place enorm Amos Oz, si am avut senzatia ca suntem pe aceeasi lungime de unda. Va pot spune ca am citit de trei ori cartea inainte de a o traduce – ceea ce nu mi se intampla de obicei, multe carti le traduc direct, la prima lectura.
TB : V-a influentat cu ceva traducerea acestei carti ?
DLI:O, da, este o carte exceptionala si m-a schimbat mult. Acum ma simt mai libera, balonul meu auriu cu albastru se avanta deasupra norilor, am aruncat din nacela lestul meschinariei, falselor probleme, invidiei, tendintei de a-i judeca pe ceilalti (sau macar o mare parte din el). Ma simt mult mai bine in pielea mea. Traducerea unei carti de aceasta valoare este intotdeauna o experienta catartica.
TB: La ce sa ne asteptam la citirea acestui roman, dincolo de criticile elogioase, de numeroasele premii literare care il recomanda?
DLI:La frumusete si bunatate. La multa imaginatie. La o privire cinstita asupra propriei persoane si asupra propriului popor. La emotii intense. La un umor in acelasi timp delicat si patrunzator. La senzatia ca de cand a iesit in lume aceasta carte exista in jur mai multa gingasie si caldura omeneasca.
TB: Ce v-a placut la acest prozator, tinand cont ca aceasta nu este prima opera tradusa?
DLI: Bunatatea, umorul, sensibilitatea, profunda sinceritate cu sine si cu ceilalti, bogatia imaginatiei.
TB: De multe ori, citirea unei carti este chiar o interpretare a acesteia. Se poate afirma acelasi lucru despre traducerea unei carti?
DLI: Da, daca va referiti la faptul ca doi traducatori nu traduc la fel acelasi text – alegerea cuvintelor este dictata de propriul univers. Ideal este ca acest univers sa fie foarte apropiat de al autorului cartii.
TB: Ce inseamna pentru dumneavoastra procesul de traducere?
DLI:Creatie si organizare. Bucuria gasirii cuvantului potrivit. Satisfactia de a fi evitat o capcana, un false friend, triumful cand reusesc sa nu fiu traduttore tradittore. Eu cred ca un traducator este valoros cata vreme stapaneste limba sursa si limba tinta, dar si logica textului.
TB: Care este domeniul de traduceri preferat?
DLI:Literatura. Urmata la mare distanta de textele legate de creativitate, comunicare, sociologie.
TB: Aveti un autor preferat, dintre cei tradusi de catre dumneavoastra?
DLI:In ordinea cronologica a traducerilor – Pierre Teilhard de Chardin, Amos Oz, Winston Churchill.
TB: Daca ar fi sa alegeti un pasaj sau un paragraf preferat dintr-o carte tradusa de dumneavoastra, care ar fi acela?
DLI:Un pasaj din Cum sa lecuiesti un fanatic, de Amos Oz:
"Unui prieten si coleg foarte drag inimii mele, minunatul romancier israelian Sammy Michael, i s-a intamplat odata ceea ce ni se intampla din cand in cand unora dintre scriitori, o calatorie foarte lunga cu masina pana in alt oras, cu un sofer care i-a tinut predica obisnuita despre necesitatea absoluta ca noi, evreii, sa-i starpim de pe lume pe arabi. Sammy l-a ascultat si, in loc sa tipe "Vai, ce om groaznic! Sunteti nazist, fascist?", s-a hotarat sa procedeze altfel. L-a intrebat: "Si cine credeti ca ar trebui sa omoare arabii?" Soferul a zis: "Ce vreti sa spuneti? Noi! Evreii israelieni! Trebuie! Nu avem de ales, uitati-va numai ce ne fac in fiecare zi!" "Dar cine anume credeti ca ar trebui sa faca treaba? Politia? Sau armata? Sau poate pompierii? Sau echipele medicale? Cine sa o faca?" Soferul s-a scarpinat in cap si a raspuns: "Cred ca sarcina ar trebui sa se imparta egal intre toti, fiecare dintre noi ar trebui sa ucida cativa dintre ei." Sammy Michael, jucandu-si in continuare rolul, face: "Bine, sa zicem ca vi se repartizeaza un anumit bloc din orasul in care v-ati nascut, Haifa, si bateti la toate usile, sau sunati, intreband: »Scuzati-ma, domnule, sau doamna, sunteti cumva arab/araboaica?», si daca raspunsul este «;Da», il/o impuscati. Apoi ati terminat de verificat apartamentele si sunteti pe cale sa plecati spre casa, dar chiar cand va intoarceti spre iesire", a continuat Sammy, „auziti undeva, la etajul patru al blocului de care va ocupati, plansetul unui sugar. Va intoarceti si il impuscati pe bebelus? Da sau nu?" A fost un moment de tacere, dupa care soferul i-a spus lui Sammy Michael: „Sunteti un om foarte crud, sa stiti."
TB: Ce inseamna pentru dumneavoastra procesul de traducere?
DLI:Creatie si organizare. Bucuria gasirii cuvantului potrivit. Satisfactia de a fi evitat o capcana, un false friend, triumful cand reusesc sa nu fiu traduttore tradittore. Eu cred ca un traducator este valoros cata vreme stapaneste limba sursa si limba tinta, dar si logica textului.
|
|
|
|
|
CONCURS |
|
|
 |
Pentru aceia dintre dumneavoastra carora le plac provocarile, competitia, TraducemBine va anunta inceperea unui concurs la finalul caruia va invitam la vizionarea unei piese de teatru, a unui film si bineinteles, la citirea unei carti.
Urmariti cu atentie newsletter-ul din ianuarie!
|
|
|
|
|
|
|
|
ABONEAZA-TE |
|
|
| Daca
ai primit acest newsletter de la un prieten si doresti
sa te abonezi, click aici. |
|
|
|
|
RECOMANDA |
|
|
Crezi
ca unul dintre prietenii tai ar fi interesat de
ultimele noutati de la TraducemBine.ro?
Recomanda-i acest newsletter.
Click aici. |
|
|
| |
|
OFERTA CARD-URI |
|
|
Reducere 20% la traduceri pentru toti posesorii
de carduri internationale ISIC/ITIC/IYTC
|
|
|
|
|
CONTACT |
|
|
Adresa:
Bucuresti, Bld. Nicolae Balcescu, Nr. 23 A, Et.
7, Ap. 44, Sector 1 (Galeriile Orizont - Magheru)
Tel: +40 21 313.14.94
Fax: +40 21 404.36.09
E-mail: Contact@traducembine.ro
Web site: www.traducembine.ro |
|
|
|
|
CLIENTII NOSTRII |
 |
|
» PETROM
» VOLKSBANK
» RINGIER ROMANIA
» HORVATH & PARTNERS
» GORENJE ROMANIA
» KD CAPITAL
» MANAGEMENT DOCUMENT SRL
» BONDUELLE ROMANIA
» VERTIS KFT
» MELI MELO
» EVENT4YOU
» RINGER
» MEDIA XPRIMM
» BCR ASSET MANAGEMENT
» KASPERSKY LABORATOR
» BIODENTICA
» GLAXOSMITHKLINE
» PRIMERA COMMUNICATIONS
» INFRATEL NET
» GLOBAL BUSINESS
» L'OREAL |
|
|
