Newsletter nr. 16 / noiembrie 2008 Interviul lunii - Magda Teodorescu O carte de exceptie, Reuniunea, a scriitoarei Anne Enright, premiata cu Booker Prize 2007, urmeaza a fi lansata pe piata de editura Polirom, in traducerea Magdei Teodorescu. Despre acest roman si despre alte subiecte interesante am stat de vorba cu doamna Magda Teodorescu, un mare iubitor de cultura, conferentiar la Universitatea "Ion Mincu", traducator de succes al lui Oscar Wilde, Leon Wieseltier, Colm Tóibín dar si al altor prozatori, poeti, sociologi. TraducemBine(T.B): Doamna Magda Teodorescu, ce alte preocupari si activitati aveti in afara de traducerea unor autori de succes? Magda Teoderescu (M.T): In primul rand, sunt si conferentiar la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu". In afara de acest lucru, am avut si am in continuare si alte preocupari culturale. In anii '90, in paralel cu lucrul la teza de doctorat, am cercetat publicatiile scriitorilor romani din exil si cateva reviste romanesti care au aparut in SUA si in America de Sud. Am descoperit un fond de manuscrise donate de catre Principesa Martha Bibescu la Humanities Research Center din Austin-Texas. Ulterior, am organizat si doua simpozioane, la care l-am avut ca invitat pe Principele John Ghika, nepotul direct al Principesei Martha Bibescu. Mai mult, am avut privilegiul unei "vacante de lucru" la resedinta familiei din Anglia, unde am putut studia si alte manuscrise, inclusiv carnetele nepublicate ale Principesei Martha Bibescu. Anii 2000, mi-au adus satisfactia de a fi primul traducator roman al unei carti cu tema gay: Povestea noptii a lui Colm Tóibín. Am fost extrem de atenta la nuante, pentru ca acest nou val aduce un nou gen de sensibilitate. T.B: Ce v-a atras la activitatea didactica? M.T: Cred ca e vorba de o gena a familiei, undeva, ratacita, pe care am cules-o eu. Dar sa lasam genetica, se vorbeste prea mult despre asta. Comunicarea. Comunicarea cu oamenii, cu acesti copii care imi sunt studenti, lucrul cu ei; eu vad activitatea didactica asemeni unei impartasiri a cunostintelor in ambele sensuri. Nu am incercat niciodata sa imi impun punctul de vedere dictatorial, le dau libertatea alegerilor. Asa incat eu cred ca studentii sunt atrasi de cursul meu si nu-l considera o corvoada. Sunt principii care mi-au calauzit intreaga activitate didactica, principii pe care le aplic si in prezent. T.B: Cum imbinati activitatile stiintifica, didactica cu cea de traducator? Exista compromisuri, prioritizari? M.T: Exista prioritizari, o desfasurare a acestor activitati pe etape, dar nu exista compromisuri. Nu pot exista compromisuri, cata vreme toate au un numitor comun si converg spre acelasi punct: actul de cultura. T.B: De ce credeti ca nu se traduc autori romani in alte limbi? M.T: Au inceput sa fie tradusi. Ar fi bine sa avem un Alain Paruit si pentru alte limbi. Nu avem suficienti traducatori! Aceasta meserie iti cere dedicare totala si nu se poate face "cu biciul in spate", zoriti de catre edituri si de necesitatea unui trai decent! Cu atat mai mult cu cat un traducator nu trebuie privit ca un soldat inregimentat care sa efectueze o traducere asemeni unui PC! T.B: Cum ati promova cultura si cuvilizatia romaneasca peste hotare, prin intermediul traducerilor? M.T: In anii '90, odata cu profesoratul in Texas, am fost ingrozita de lipsa de informatie despre Romania: o pata alba pe harta culturala a lumii! Acesta a fost motivul pentru care am pus la punct o antologie de texte reprezentative ale literaturii romane, aflata acum la Biblioteca Universitatii din Austin. De asemenea, am pus la dispozitia studentilor si o inregistrare in limba romana, o caseta cu poeme citite de mine. O schimbare in promovarea civilizatiei si a culturii romanesti peste hotare a intervenit odata cu venirea la conducerea ICR a lui Horia-Roman Patapievici si a lui Mircea Mihaies. Parteneriatul dintre editurile "Cartea Romaneasca" si "Polirom" reprezinta o promovare de foarte buna calitate a literaturii romanesti. De altfel, majoritatea scriitorilor romani tradusi provin in urma programului lansat de catre aceste doua edituri. Este o mare gura de aer pentru scriitorii nostri. T.B: Alegeti dumneavoastra cartile pe care le traduceti sau primiti propuneri de la editura? M.T: Majoritatea traducerilor pe care le-am facut sunt rezultatul propunerilor editurilor. O exceptie o constituie traducerea romanului The Gathering, al scriitoarei Anne Enright. Pe Anne Enright am intalnit-o in Irlanda si am avut placerea de a discuta cu ea si cu Deirdre Madden. Le-am luat cate un interviu, publicat ulterior in "Romania Literara". Inca din 2006 am propus editurii traducerea in limba romana a uneia dintre scrierile lui Anne Enright, insa au fost de acord cu aceasta doar dupa ce a castigat Booker Prize 2007, pentru romanul tradus de mine. Indelungul mariaj cu literatura imi da mana sigura atunci cand traduc sau aleg o traducere! T.B: V-a ajutat, in traducerea cartii, faptul ca o cunoasteati pe scriitoare? M.T: Da, ii citisem deja si celelalte romane; in interviul din 2006 am intrebat-o ce mai are in lucru si la acea vreme se apropia de finalizarea romanului ce avea sa castige Booker Prize 2007. Se intorsese din vacanta pe care in mod obisnuit o petrece in Franta si era foarte framantata de finalul romanului. In linii mari, stiam despre ce era vorba, ca lucra la un roman foarte dificil pentru ea. Am inceput traducerea acestui roman in iunie anul acesta si m-a ajutat foarte mult faptul ca am cunoscut-o personal: are o proza directa, foarte vie, foarte asemanatoare personalitatii sale. Subiectul romanului – moartea unui frate – a coincis cu perioada prin care eu insami am trecut; la predarea acestui manuscris fratele meu a murit. Nu este nicio legatura intre personajul romanului si fratele meu. Coincidenta insa m-a obsedat si ma framanta inca. T.B: V-ati documentat personal pentru traducerea cartii, pentru notele de subsol? M.T: Nu a fost nevoie, ii citisem romanele anterioare, o cunosteam. Textul in sine al romanului nu necesita o pregatire speciala, iar cunostintele pe care le am despre Irlanda au fost suficiente. In general, atunci cand traduc un roman, mai citesc si altele scrise de acelasi autor ; incerc sa-i surprind suflul. T.B: La ce sa ne asteptam la citirea acestei carti? M.T: In primul rand sa o cititi! Nu pot prefigura asteptarile unui cititor, dar pot sa va spun ca am ajuns cu greu la un compromis in legatura cu alegerea titlului, raportat la continutul cartii, care este o acumulare de fragmente de memorie ducand, in final, spre noaptea priveghiului. Ca titlu, m-am gandit initial la Priveghiul, dar nu era o alegere potrivita, asa incat in final am ales Reuniunea, un cuvant puternic latin, fata de sonoritatea englezescului "gathering". T.B: Dintre cartile traduse de dumneavoastra, exista o preferinta personala? M.T: Toate mi-au fost dragi, dar cartea, romanul, fictiune si non-fictiune care m-a antrenat din punct de vedere moral este Kaddish, a lui Leon Wieseltier. T.B: Cu ce v-a influentat aceasta carte? M.T: Kaddish este rugaciunea evreiasca facuta de rudele celui mort pentru ca sufletul sau sa-si gaseasca linistea, in cazul nostru, la moartea unui parinte. Cartea a fost scrisa in anul de doliu al autorului, cand intelectualul detasat a mers de trei ori pe zi la sinagoga pentru a spune rugaciunea. Ceea ce initial a fost o indatorire, s-a transformat intr-o cunoastere de sine, o aventura in cautarea radacinilor acestei rugaciuni, asemanatoare cu rugaciunea imparateasca "Tatal Nostru". Cartea este o aventura intelectuala iesita din comun! O asemanare intre Kaddish si Reuniunea este ca ambele sunt o rememorare a vietii personale, fara a miza pe autobiografic ca materie cruda, ci pe fictiune, pe cuvant. T.B: Ce v-a atras la acest autor? M.T: Exista si portiuni cu care sunt in dezacord; privita ca un demers intelectual, cartea m-a determinat sa fiu mai atenta cu mine si cu modul in care ma raportez la cunoastere. T.B: Printre operele traduse de catre dumneavoastra se numara si Orele a lui Michael Cunningham; ati decis sa traduceti cartea inainte sau dupa aparitia filmului? M.T: Textul traducerii arata bine, insa este singura carte fata de care simt nevoia unei mentiuni: editura a cerut traducerea foarte rapid, devansand termenul initial. Este o carte care mi-a placut foarte mult, un roman remarcabil! Nu l-as fi putut traduce la adevarata lui valoare daca nu citeam si daca nu stiam opera Virginiei Woolf. Printre altele, textele celor doi scriitori (Virginia Woolf si Michael Cunningham), puse fata-in-fata, privesc exact modul cum interrelationezi cu orasul. De aceea le folosesc in seminariile mele cu studentii arhitecti. A fost un text greu, iar cartea…"mirosea a cerneala" la momentul lansarii filmului! T.B: Transpunerea cinematografica a cartii vi s-a parut una de success? M.T: Interpretarea actoriceasca a lui Nicole Kidman mi s-a parut extraordinara: pana la momentul vizionarii peliculei aveam o mare admiratie pentru profunzimea lui Meryl Streep. Acum pot sa spun ca le admir deopotriva! T.B: Exista o definitie proprie, o definitie personalizata pe care ati putea-o da procesului de traducere in sine? M.T: Nu stiu daca e proprie, dar pentru mine traducerea inseamna cunoastere si interpretare. Traducere este un act existential. Eu impart traducatorii in doua mari categorii, ca in box: traducatori de categorie grea si cei de categorie usoara. Eu ma consider un traducator de categorie usoara, netraducand din ebraica si greaca veche. T.B: Cat valoreaza pentru dumneavoastra o traducere, material si spiritual? M.T: Material? Foarte putin! Spiritual? Enorm!! T.B: Experienta dumneavoastra in domeniul traducerilor acopera si traducerile specializate, tehnice. Care dintre cele doua domenii, tehnic si beletristic, va atrage mai mult? M.T: Eu privesc arhitectura ca pe un domeniu aflat la granita dintre arta si stiinta, o atasez foarte usor beletristicii. Rigurozitatea apartine ambelor, o cer cuvintele, discursul. Exista texte pe care le traduc cu mare placere. In general, arhitectii se exprima prin imagine, mai putin verbal, asa ca, uneori trebuie sa vad imaginea pentru a-mi da seama ce anume doresc sa spuna. T.B: Ce v-a indemnat catre traduceri, cu exceptia talentului? M.T: Purul exercitiu mental, cunoasterea! Am inceput de foarte timpuriu, la 14 ani, imediat ce am avut buletin, am mers sa citesc la Biblioteca Centrala! Oarecum am fost o exceptie, deaorece provin dintr-o familie mai mult francofona decat anglofona, asa ca în biblioteca familiei predomina literatura franceza. Eu mi-am dorit foarte mult ca primul text citit sa fie o piesa de Shakespeare. E Biblia intelectualilor, dar la vremea aceea nu aveam aceasta idee, ci pura intuitie a valorii. Apoi, am avut privilegiul sa citesc sonetele lui Shakespeare intr-o traducere de exceptie, cea a lui Ion Frunzetti. Si in acel moment m-am intrebat: eu de ce nu as putea traduce? De altfel, un vis amanat este acela de a da o noua versiune piesei Furtuna. T.B: Considerati ca exista suficienti traducatori specializati? Ce parere aveti despre tanara generatie de traducatori? MT: Nu, cu certitudine nu exista suficienti traducatori specializati! Legat de aceasta noua generatie…am sa va dau un exemplu: am trait o experienta neplacuta cu o studenta, care de altfel este o buna cunoscatoare a limbii engleze; am riscat si i-am dat spre traducere eseurile unui teoretician al arhitecturii britanice. A fost o mare greseala din partea mea, pentru ca ii lipsea bagajul cultural necesar traducerilor de anvergura! Un bun traducator trebuie sa acumuleze cultura generala, lucru imposibil daca nu se intervine asupra programei de liceu! Am observat lacune pe care eu, generatia mea, nu le avem, lipsa lor datorandu-se existentei in programa liceelor cu profil uman, de arte si a unor cursuri de istoria muzicii, istoria artelor plastice. Dar nu numai în aceste licee ar trebui studiate aceste discipline. Generatia de astazi, studentii generatiei de astazi sunt foarte buni la comunicarea verbala dar nu exceleaza prin scris! Or, scrisul ne deosebeste de primitiv, nu credeti ? T.B: Ce sfaturi ati da tinerilor care vor sa devina traducatori profesionisti? M.T: Sa nu isi piarda rabdarea si bunul-simt de a asculta sfaturile altora, a traducatorilor cu experienta. In orice profesie, lumea NU se naste cu tine, prin urmare este imperioasa prezenta unor modele, a unor mentori. Este un lucru necesar, dupa cum este vremea sa sfarseasca cu revolta impotriva clasicilor! Deocamdata. Sa luam o pauza, dupa care sa ne intoarcem la avangarda. Sunt cicluri. Atat. T.B: Ce mesaj ati dori sa transmiteti cititorilor? M.T: SA CITEASCA! Sa aiba incredere in alegerile lor, in alegerile pe care le-ar putea face ei insisi, sa isi asume riscuri si sa nu citeasca doar pe baza recomandarilor. E un exercitiu, un test al propriei libertati si construiri de sine. T.B: Daca ar fi sa alegeti un pasaj sau un paragraf preferat dintr-o carte tradusa de dumneavoastra, care ar fi acela? M.T: Firesc, am un pasaj din Kaddish care ma obsedeaza, un scurt exercitiu pe care l-as propune cititorilor dumneavoastra spre interpretare. Inainte de a-l interpreta, sa citeasca unul sau doua dintre eseurile lui T.S.Eliot. Iata-l : "Melancolia poate transforma totul intr-o metafora. In drum spre casa surorii mele observ luminile pilpiitoare si razele neclintite, norii trecatori, cioturile vinjoase ale copacilor taiati. Toate sint embleme ale starilor mele interioare. Iau cu asalt ce-i in afara mea cu ceea ce am in interior. Asta imi aminteste de "corelativele obiective" pe care am fost invatat sa le respect, si ma gindesc: corelativele obiective sint acte ale vanitatii. Sarcina cea mai mare este aceea de a gasi corelative subiective, de a-ti invata sufletul sa probeze formele care sint in afara lui. Opusul metaforei este transformarea." | recomanda unui prieten | top | ANUNT Pentru ca luna cadourilor se apropie, echipa TraducemBine a hotarat sa faca un cadou din noul nostru newsletter! Astfel, de luna viitoare vei primi Newsletter-ul TraducemBine intr-o noua prezentare, aducandu-ti si mai multe informatii noi! DESPRE NOI » Traduceri » Interpretariat » Legalizare notariat » Traduceri web-site » Corectura » Curier ABONEAZA-TE Daca ai primit acest newsletter de la un prieten si doresti sa te abonezi, click aici. RECOMANDA Crezi ca unul dintre prietenii tai ar fi interesat de ultimele noutati de la TraducemBine.ro? Recomanda-i acest newsletter. Click aici.   OFERTA CARD-URI Reducere 20% la traduceri pentru toti posesorii de carduri internationale ISIC/ITIC/IYTC www.isic.ro CONTACT Adresa: Bucuresti, Bld. Nicolae Balcescu, Nr. 23 A, Et. 7, Ap. 44, Sector 1 (Galeriile Orizont - Magheru) Tel: +40 21 313.14.94 Fax: +40 21 404.36.09 E-mail: Contact@traducembine.ro Web site: www.traducembine.ro CLIENTII NOSTRI » PETROM » VOLKSBANK » RINGIER ROMANIA » HORVATH & PARTNERS » GORENJE ROMANIA » KD CAPITAL » MANAGEMENT DOCUMENT SRL » BONDUELLE ROMANIA » VERTIS KFT » MELI MELO » EVENT4YOU » RINGER » MEDIA XPRIMM » BCR ASSET MANAGEMENT » KASPERSKY LABORATOR » BIODENTICA » GLAXOSMITHKLINE » PRIMERA COMMUNICATIONS » INFRATEL NET » GLOBAL BUSINESS » L'OREAL