 |
Interviul lunii - Hemingway la 4 maini si 2 traduceri |
 |
|
 |
Luna aceasta va aduce intalnire cu doi traducatori cu personalitati puternice, chiar daca foarte diferite, dupa cum veti observa in interviul de mai jos. Ambii au tradus Hemingway, pentru colectia de autor adusa in fata cititorilor romani de catre editura Polirom. Ambii au si scrieri proprii publicate.
Radu Pavel Gheo (Pavel Gheorghita RADU, n. 03.10.1969, Oravita) este redactor de carte si traducator la Editura Polirom si redactor al revistei timisorene Orizont.
Publica proza scurta, eseuri, critica si traduceri in Timpul, Dilema (veche), 22, Orizont, ArtPanorama, Romania literara, Observator cultural, Lettre Internationale, Amphion, Korunk, Á Het, Wienzeile (Viena), Dialogi (Maribor), Sarajevo Notebooks (Sarajevo), Lampa (Varsovia) etc.
Din noiembrie 2004 detine o rubrica permanenta in lunarul timisorean Orizont si in saptamanalul iesean Suplimentul de cultura. In noiembrie 2006 i s-a oferit o rubrica permanenta la proaspat infiintata revista Noua literatura din Bucuresti.
Absolvent al Liceului Silvic Timisoara si al Facultatii de Litere, Universitatea de Vest Timisoara (1994), Radu Pavel Gheo a fost redactor-colaborator la Radio Iasi (1999-2001) si redactor la revistele Timpul (Iasi), Fictiuni (Satu Mare), Helion (Timisoara). In perioada petrecuta in Statele Unite (2001-2002) a muncit si ca vanzator la un fast food, la un magazin alimentar si la o librarie Barnes & Noble.
A publicat sase volume personale, dintre care unele au avut doua editii succesive:
1) Valea Cerului Senin, Editura Athena, 1997, Bucuresti (proza scurta);
2) Despre science fiction, Editura Omnibooks, Satu Mare, 2001, editia I; Editura Tritonic, Bucuresti, 2007, editia a II-a (studii literare);
3) Adio, adio, patria mea, cu i din i, cu a din a, Editura Polirom, Iasi (eseuri, editia I - 2003; editia a II-a - 2004);
4) Romanii e destepti, Editura Polirom, (eseuri, editia I - 2004; editia a II-a - 2005);
5) Fairia - o lume indepartata, Editura Polirom, 2004 (roman);
6) DEX-ul si sexul, Editura Polirom, 2005 (publicistica).
7) Radu Pavel Gheo, Dan Lungu (coord.) - Tovarase de drum. Experienta feminina in comunism, antologie de eseuri, Editura Polirom, Iasi, 2008.
Ca traducator, a publicat texte de mai mica intindere in diferite reviste, dar si volume integrale:
1) Iuri Stoyanov - Traditia ascunsa a Europei (Istoria secreta a ereziei crestine in Evul Mediu), Editura Polirom, Iasi, 1999.
2) Leo Strauss - Cetatea si omul, Editura Polirom, Iasi, 2000.
3) Jacques Delors (coord.) - Comoara launtrica - raportul catre UNESCO al Comisiei Internationale pentru Educatie in secolul XXI, Editura Polirom, Iasi, 2000.
4) Max Weinreich - Universitatile lui Hitler - contributia intelectualilor la crimele Germaniei impotriva evreilor, Editura Polirom, Iasi, 2000.
5) Mary Douglas - Cum gindesc institutiile, Editura Polirom, Iasi, 2002.
6) David Lodge - Muzeul Britanic s-a darimat!, Editura Polirom, Iasi, 2003.
7) John Foran (coord.) - Teoretizarea revolutiilor, Editura Polirom, Iasi, 2004.
8) David Lodge - Cit sa-ntindem coarda?, Editura Polirom, Iasi, 2004.
9) David Lodge - Afara din adapost, Editura Polirom, Iasi, 2005.
10) Tom Sharpe - Marea aspiratie, Editura Polirom, Iasi, 2005.
11) Tom Sharpe - Wilt, Editura Polirom, Iasi, 2005.
12) Carl Sagan - Contact, Editura Nemira, Bucuresti, 2006.
13) Tom Sharpe - Alternativa Wilt, Editura Polirom, Iasi, 2006.
14) Tom Sharpe - Wilt e tare, Editura Polirom, Iasi, 2007.
15) John O’Brien - Leaving Las Vegas, Editura Polirom, Iasi, 2007.
16) Ernest Hemingway - Batrinul si marea, Editura Polirom, Iasi, 2007.
17) Ernest Hemingway - Fiesta, Editura Polirom, Iasi, 2008.
18) E. A. Burrt - Bazele metafizice ale fizicii moderne, in pregatire la Editura Polirom, Iasi.
Ionut Chiva s-a nascut in 1978, in Stefan cel Mare, o zona destul de selecta a Bucurestiului. De prin clasa a 7-a ajunsese insa sa stea deja in Crangasi, si de atunci nimic n-a mai fost la fel. Dupa ce a terminat cu brio un liceu industrial in care n-a invatat nimic desi azi i-ar fi prins bine cunostintele de instalatii sanitare pe care le-ar fi acumulat (daca le-ar fi acumulat), a mai stat un pic pe bara si apoi a intrat la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii din Bucuresti. Dar norul negru care plana asupra existentei lui de cand s-a mutat l-a impiedicat sa-si termine licenta si sa aiba o viata mai buna.
Bazandu-se pe pile si pe o anumita senzatie de inferioritate pe care un scriitor i-o provoaca unui redactor-sef de ziar, a intrat in lumea feroce a presei scrise, unde s-a descurcat bine, dupa un timp parasind insa aceasta lume.
Astazi traduce carti pentru editura Polirom.
Biografie:
Creativa - romanul “69”, aparut in colectia “Ego. Proza” a editurii Polirom (notati recurenta unui nume).
Traduceri
Roddy Doyle - “Paddy Clarke, ha-ha-ha”, roman aparut la editura Polirom
Ernest Hemingway - “Zapezile de pe Kilimanjaro si alte povestiri”, de asemenea la editura Polirom.
Ernest Hemingway - “Noaptea dinaintea bataliei si alte povestiri”, tot la editura Polirom.
In prezent traduce pentru editura Polirom: Ernest Hemingway - “Pentru cine bat clopotele” si Ernest Hemingway - “A moveable feast”.
1. Cu ce va ocupati, in afara de traducerea de carti ?
Ionut Chiva (I.C): Cu citirea altor carti, scrierea unor texte si diverse lucruri de care mai e nevoie prin casa.
Radu Pavel Gheo (R.P.G): Cu multe - adica asa mi se pare mie. Uneori chiar mi se pare ca ma pierd in prea multe. Scriu: proza, eseistica, publicistica. Redactez carti, traduceri din limba engleza - tot pentru Editura Polirom, editura la care si lucrez. Sunt redactor la revista Orizont din Timisoara. Am acolo o rubrica lunara, plus o rubrica lunara in revista Noua literatura din Bucuresti si o rubrica saptaminala in revista ieseana Suplimentul de cultura. Destule...
2. De curand a fost lansat ultima carte la care ati lucrat ca si traducator, (“Noaptea dinainte bataliei si alte povestiri”, tradusa de Ionut Chiva si “Fiesta”, tradusa de Radu Gheo, ambele opere ale lui Hemingway.) Traducerea acesteia a fost propunerea editurii sau propunerea dumneavoastra?
I.C: A fost propunerea editurii, ca toate cartile pe care le-am tradus pentru Polirom.
R.P.G: Propunerea editurii. Editura detine copyright-ul pentru traducerea intregii opere a lui Hemingway in limba romana. Asa am lucrat pina acum cu Editura Polirom - cred ca incepand din 1999.
3. Cat timp v-a luat traducerea cartii?
I.C: Nu stiu, mai putin decat primul volum de povestiri oricum, caci intre timp ma obisnuisem cu Hemingway si imi venea foarte usor sa traduc, la degetul mic cumva.
R.P.G: Nu pot sa spun cu exactitate, dar cred ca intre patru si cinci luni. Doar ca traducerile le fac de obicei noaptea, asa ca timpul consumat astfel e mai greu de calculat: trei-patru-cinci ore pe noapte, in functie de puterea de munca.
4. In afara de a fi traducator, sunteti si scriitor. Credeti ca cele doua activitiati se influenteaza reciproc?
I.C: Da
R.P.G: Intr-o oarecare masura da, se influenteaza. Dar nu in mod hotarator. Exista traducatori excelenti care nu au scris ei insisi literatura (desi banuiesc ca astfel de traducatori ar fi in stare s-o faca la un nivel cel putin acceptabil). Cred ca unui traducator de proza ii e totusi de ajutor faptul ca e el insusi prozator.
La fel stau lucrurile si in cazul unui traducator de poezie care e si poet. In mod cert insa unui prozator ii ajuta faptul ca traduce proza. El se straduieste sa inteleaga constructia unei fraze, a unui paragraf, a unei carti in ansamblul ei, iar apoi s-o recompuna in romana, ceea ce slujeste macar la perfectionarea tehnicii scriitoricesti.
5. Cum ati eticheta cartea lui Hemingway?
I.C: Asta, “Noaptea...” e mai slabista dar primul volumul de povestiri e moartea. Altfel, povestiri.
R.P.G: Un roman excelent, o carte clasica a literaturii universale. Dar nu spun ceva nou.
6. “Fiesta” este romanul de debut al lui Hemingway. Se poate urmari un fir printre povestirile anterioare acestuia si romanele ulterioare?
R.P.G: N-as putea spune cu precizie ce sau cum, adica nu pot insira teme si motive recurente sau care se nasc si evolueaza pe parcurs. Dar, dincolo de scriitura specifica, de un stil propriu care se vede foarte clar la lectura, Hemingway are cateva idei si teme ce revin in diverse forme in cartile sale. Poate ca din punctul asta de vedere Fiesta e usor atipica, desi... Cred ca as alatura-o unui volum de memorii al autorului, A Moveable Feast, tradusa la noi mai demult cu titlul Sarbatoare de neuitat. Dar aici un critic sau istoric literar ar putea raspunde mult mai bine.
7. Se poate spune ca este o legatura intre povestirile lui Hemingway si romanele sale?
I.C.: Da, se poate dar la fel de bine se poate spune ca nu. Depinde ce vrei sa vezi.
8. Ati avut probleme in traducerea unor situatii sau a unor termeni? Sau ati simtit ca trebuie sa schimbati sau sa inlocuiti anumiti termeni care vi s-au parut intraductibili?
I.C: Da, adesea, pentru ca “limba noastra-i o comoara” e o ciuma in cazul in care trebuie sa traduci lucruri scrise foarte firesc.
R.P.G: Fiesta a fost o traducere grea, dar nu aici au aparut problemele. La Hemingway cel mai greu mi se pare sa reusesti sa desfaci fraza lui, atit de curgatoare si, aparent, atit de simpla, iar apoi s-o recompui si sa obtii o fraza la fel de curgatoare in limba romana. Iar de problema amintita dai permanent, de la prima la ultima pagina. Pe de alta parte, asa am inteles, cu uimire si admiratie, inca unul din motivele pentru care Hemingway e un scriitor mare, foarte mare.
9. Ati avut nevoie de vreun fel de documentare pentru traducerea cartii?
I.C: A, nu, nimic ce nu poti rezolva printr-un google bine condus.
R.P.G: Pe ici, pe colo, da. Mai ales la referintele strict istorice si la anumite coordonate spatiale: in prima parte a romanului Hemingway se plimba si isi plimba cititorul prin Parisul anilor ’20, iar unele lamuriri erau necesare. Eforturile de documentare sunt, de altfel, foarte vizibile - se regasesc in notele de subsol.
10. Ati defini-o ca pe o carte greu de tradus?
I.C: Nu stiu, habar n-am, depinde cum o iei. Adica nu e Pynchon insa si ce daca nu e Pynchon, are si ea dificultatile ei.
R.P.G: Da, foarte greu de tradus. Deocamdata a fost cea mai grea traducere pe care am facut-o - si a fost totusi a optsprezecea carte pe care am tradus-o.
11. Definiti stilul pe care il abordeaza autorul.
I.C: Hemingway are un stil adecvat.
R.P.G: Asta zau ca nu pot s-o fac. E stilul hemingway-an... nu stiu cum sa-i spun altfel. E recognoscibil. Hemingway are, in opinia mea, marca lui stilistica.
12. De ce ati indemna oamenii sa citeasca aceasta carte?
I.C: Din prostie, in sensul ca n-as indemna pe nimeni sa faca nimic.
R.P.G: Pentru ca e o carte buna, captivanta, bine scrisa - de un scriitor despre care spunem de aproape cincizeci de ani ca e unul dintre cei mai mari prozatori ai secolului XX. Pentru ca e un roman cu succes instantaneu (la aparitie) si de durata (Fiesta a aparut acum mai bine de 80 de ani). Cate carti rezista optzeci de ani fara sa se devalorizeze? Exact cartile care merita citite.
13. V-a influentat cu ceva traducerea acestei carti?
I.C: Da, pe langa faptul ca mi-am schimbat intrucatva perspectiva asupra felului cum trebuie sa tratezi cu o gagica, m-a facut sa nu-mi mai fac griji ca as bea prea mult.
R.P.G: N-as putea spune. Nu sunt decat trei luni de cand am terminat traducerea. Poate, in timp, o sa-mi dau seama la un moment dat de ceva... Nu-i nici o graba.
14. Care este cartea preferata dintre toate cele pe care le-ati tradus?
I.C: Primul volum de povestiri din Hemingway. Are niste piese minunate acolo. Mai ales o povestire cu doi baieti de la munte care se fac muci intr-o noapte de toamna tarzie si discuta in fata focului despre sporturi si carti literare. “Furtuna de trei zile” se numeste povestirea.
R.P.G: Deocamdata chiar Fiesta, fiindca e traducerea mea cea mai recenta si mi-e foarte apropiata. Daca ma intrebati peste un an sau doi, nu garantez ca raspunsul va fi acelasi. Dar nici ca nu va fi. Doar se stie foarte bine cum sta treaba cu traducatorii: traduttore - traditore.
15. Care este propria definitie sau o definitie personalizata a procesului de traducere in sine?
I.C: Sincer, cred ca nu inteleg prea bine ce ma intrebati.
R.P.G: Transpunere - preluare dintr-o limba si reasezare cat mai buna a materiei lingvistice in cadrele unei alte limbi.
16. Un traducator il traduce pe autor ad literam sau isi imprima un pic din personalitatea sa?
I.C: Isi imprima si un pic din personalitatea sa. Alteori isi imprima si un pic mai mult din personalitatea sa.
R.P.G: O traducere ad litteram e imposibila in cazul traducerilor literare, iar personalitatea traducatorului e imprimata inevitabil in traducere, pentru ca e facuta in limba lui. Aici nu ma refer la limba romana (cum e cazul nostru), ci chiar la limba traducatorului. Stiu ca Georg Steiner a scris despre fenomenul traducerii ca act care se petrece permanent in actul de comunicare. La extrem, orice act de comunicare e un act de traducere. Orice traducere are imprimata in ea marca personala a traducatorului, momentul istoric al traducerii, un anumit moment cultural si multe altele. De aceea o cultura care se respecta trebuie sa retraduca periodic marile creatii ale omenirii.
17. Cat valoreaza o traducere pentru dumneavoastra? (material si spiritual)
I.C: Material vorbind, traducerile de beletistrica sunt platite ca dracu, asta se stie si poate ca e si normal. Spiritual nu prea valoreaza mare lucru. Deci e bine.
R.P.G: Nu stiu, nu m-am gindit niciodata cat ar valora pentru mine. Concret, material adica, ea valoreaza atat cat scrie in contract, un acord comercial ai carui termeni au fost acceptati de ambele parti. Eu as putea spune ca o traducere din Cehov, Joyce, Hemingway, Kafka etc. valoreaza cat greutatea lor in aur, dar stiu ca exista si o piata a cartii, care in Romania e atat cat e.
In privinta valorii spirituale prefer sa nu ma pronunt. E prea complicat. As putea spune, de exemplu, ca pentru cultura oricarei tari o traducere dintr-un clasic al literaturii universale are o valoare inestimabila - si cine ar putea spune ca exagerez?
18. Ne puteti impartasi pasajul dvs. preferat si ce reprezinta pentru dvs.?
I.C: Povestirea de care am zis mai sus. Pentru mine ea reprezinta o nostalgie si totdata o melancolie. O nostalgie dupa frumoasa varsta a nebunilor hormoni si o melancolie ca asa mi-ar fi placut mai mult sa fie frumoasa varsta a nebunilor etc. dar n-a fost asa, ci dimpotriva, cum spune prietenul meu Ciprian Siulea.
R.P.G: Pasajele mele preferate sunt de obicei din autori rusi (sau de limba rusa). Daca e insa vorba de Fiesta, m-as opri la mai multe, iar daca trebuie sa selectez unul singur, il selectez pe urmatorul (poate si din cauza umorului si claritatii frazei, ce da senzatia inselatoare de simplitate):
“Chelnerul parea putin jignit din pricina florilor din Pirinei, asa ca i-am lasat un bacsis gras. Asta l-a facut fericit. Era placut sa stai intr-o tara in care era atit de simplu sa-i faci pe oameni fericiti. Nu poti sti niciodata sigur daca un chelner spaniol o sa-ti multumeasca sau nu. In Franta totul are o baza financiara extrem de clara. E tara cu cel mai simplu mod de trai.
Nimeni nu complica lucrurile devenindu-ti prieten din cine stie ce motiv neclar. Daca vrei ca oamenii sa te simpatizeze, nu trebuie decit sa cheltuiesti niste bani. Eu am cheltuit niste bani si chelnerul m-a simpatizat. Mi-a apreciat niste calitati masurabile. I-ar face placere sa ma revada. Vreodata o sa iau iarasi cina acolo, iar lui o sa-i faca placere sa ma vada si o sa-si doreasca sa nimeresc la masa unde serveste el. Si ar fi o simpatie sincera, fiindca ar avea o baza solida. Eram iarasi in Franta” (p. 265).
|
|
|
|
|
|
|
ABONEAZA-TE |
|
|
| Daca ai primit acest newsletter de la un prieten si doresti sa te abonezi, click aici. |
|
|
|
|
RECOMANDA |
|
|
Crezi ca unul dintre prietenii tai ar fi interesat de ultimele noutati de la TraducemBine.ro?
Recomanda-i acest newsletter.
Click aici. |
|
|
|
|
CLIENTII NOSTRI |
 |
|
» PETROM
» VOLKSBANK
» RINGIER ROMANIA
» HORVATH & PARTNERS
» GORENJE ROMANIA
» KD CAPITAL
» MANAGEMENT DOCUMENT SRL
» BONDUELLE ROMANIA
» VERTIS KFT
» MELI MELO
» EVENT4YOU
» RINGER
» MEDIA XPRIMM
» BCR ASSET MANAGEMENT
» KASPERSKY LABORATOR
» BIODENTICA
» GLAXOSMITHKLINE
» PRIMERA COMMUNICATIONS
» INFRATEL NET
» GLOBAL BUSINESS
» L'OREAL
|
|
|
|
|
CONTACT |
|
|
Adresa: Bucuresti, Bld. Nicolae Balcescu, Nr. 23 A, Et. 7, Ap. 44, Sector 1
(Galeriile Orizont - Magheru)
Tel: +40 21 313.14.94
Fax: +40 21 404.36.09
E-mail: Contact@traducembine.ro
Web site: www.traducembine.ro |
|
|
|
