 |
Despre Istoria Tarilor Coroanei Cehe cu Helliana Ianculescu |
 |
|
 |
Multe carti sunt best-seller-uri si multa lume din curiozitate sau din plictiseala le rasfoieste sau chiar le citeste. Insa nimeni nu se intreaba niciodata cine le mijloceste actul de lectura facandu-l accesibil dincolo de barierele lingvistice. Noi, prin aceasta publicatie on-line ne-am propus sa cunoastem oamenii din spatele operelor importante traduse in Romania.
In aceasta luna am avut onoarea si placerea de a-i lua un interviu doamnei Helliana Ianculescu, membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, traducatoarea cartii Istoria Tarilor Coroanei Cehe, publicata de catre editura Enciclopedica, la sfarsitul anului 2007.
Doamna Helliana Ianculescu a absolvit ca sefa de promotie Facultatea de Limbi Slave, sectia de limba si literatura ceha, a universitatii Bucuresti, iar din 1990 este traducatoarea a diversi autori cehi, dar si a unui numar de autori slovaci. In afara de activitatea de traducator, ea a publicat la editura Polirom un Ghid de conversatie romana-ceh, un instrument deosebit de util pentru persoanele interesate de o calatorie in Cehia.
Bibliografie:
Traduceri din ceha:
Karel Capek – Viata si opera compozitorului Foltyn, In captivitatea cuintelor
Jan Neruda – Calatoria, Praga la Paris si Ierusalim
V.P. Borovicka – Mafia, Cazuri celebre din istoria terorismului, Operatiuni KGB
Traduceri din slovaca
Ladislav Mnacko – Gustul Puterii
Milan Varos – Soarta comorilor de aur
Ladislav Ballek – Vieti irosite
1.Doamna Helliana Ianculescu, cu ce va ocupati, in afara de traducerea de carti ale unor autori cunoscuti cehi si slovaci?
H.I.De-a lungul timpului am schimbat mai multe locuri de munca, dintre care cel mai interesant a fost la Academia Romana - Serviciul de relatii externe unde am avut prilejul sa cunosc si chiar sa ma imprietenesc cu valorosi oameni de stiinta si cultura. Dar cu toate acestea, intreaga mea activitate a fost strabatuta ca un fir rosu de permanenta cautare a unor carti representative pentru literatura ceha si slovaca.
2. Sunteti o traducatoare care se poate lauda cu un numar impresionant de carti traduse, atat din ceha, cat si din slovaca. Se poate spune ca activitatea dumneavoastra de traducator tine mai mult de meserie sau de pasiune?
I.H. In mod categoric, traducerea de beletristica este o indeletnicire care se face numai din pasiune sau altfel spus dintr-o motivatie launtrica care nu are nimic comun cu latura materiala. Este o mare placere, dar uneori si o cazna sa gasesti echivalentul potrivit din punct de vedere lingvistic si sa patrunzi in atmosfera creata de scriitor. Dar rezultatul obtinut merita tot efortul.
3. Ce v-a determinat sa va indreptati spre o combinatie de limbi slave, ceha si slovaca?
I.H. Descendenta pe linie materna dintr-o veche si numeroasa familie nascuta la poalele muntilor Tatra. Este foarte interesant ca recent am aflat ca ea a fost o familie de nobili slovaci atestati din secolul 12 careia dupa ii sunt dedicate pagini intregi in lucrarea „Familii nobile" scrisa de istoricul slovac Drahoslav Machala si in „Lexiconul blazoanelor nobilimii din Slovacia". Bineinteles ca voi dori sa traduc cel putin una dintre cele doua carti care mi-au fost semnalate de unul dintre numerosii mei veri din Slovacia.
4. Traim intr-o societate in care accentul este pus in mare parte pe limbi occidentale, cum ar fi engleza sau germana. Credeti ca mai sunt cautati acum autorii slavi?
I.H. Cred ca autorii slavi sunt cautati in continuare, dar mai ales de catre cei ce fac parte din cercul relativ restrans de cunoscatori sau exegeti ai literaturilor slave.
5. Ati vizitat cele doua tari? Puteti spune daca o astfel de vizita v-a schimbat perspectivele asupra lor, sau ca ati putut privi scrierile autorilor nativi dintr-un unghi cultural diferit?
I.H. Desigur ca am vizitat de nenumarate ori si Cehoslovacia, dar si cele doua tari care s-au desprins din ea: Republica Ceha si Slovacia. Vizitele au fost turistice, dar si de documentare si stagii de studii, avind de fiecare data ca principal scop cunoasterea ultimelor aparitii in domeniul prozei si dramaturgiei, dar si discutii intersante cu autorii lor.
6. Ultima carte la care ati lucrat este „Istoria Tarilor Coroanei Cehe", o lucrare impresionanta atat din punct de vedere al numarului pe pagini, dar si al subiectului. Cat timp ati lucrat la traducerea acesteia?
I.H. Am tradus cele 600 de pagini ale cartii in doi ani in conditiile in care sunt o persoana care isi consuma o mare parte din energie in cele 8 ore petrecute la servici la care se adauga altele 2 irosite cu transportul public. Trebuie sa mai adaug ca fiind o persoana atehnica am avut si probleme cu calculatorul, respectiv la un moment am pierdut aproape 200 de pagini care au trebuit traduse din nou.
7. Cui a apatinut initiativa traducerii? Ati privit traducerea unei asemnea carti ca pe o provocare?
I.H. Initiativa traducerii cartii a apartinut in intregime directorului Editurii Enciclopedice care a vrut sa completeze colectia initiata de Domnia sa „Biblioteca de istorie universala", initiativa pe care am preluat-o si am pus -o in practica cu mult entuziasm. Desi castigul material de pe urma traducerii acestei carti a fost nul, nu as evita de loc sa repet experienta, daca mi s-ar mai oferi o ocazie similara.
8. „Istoria Tarilor Coroanei Cehe" se vrea a fi a trecere in revista a tuturor momentelor importante, atat cele politice, cat si cele culturale. Ati avut nevoie de documentare suplimentara pentru realizarea traducerii? Daca da, in ce a constat aceasta?
I.H. Da, a fost necesar sa ma documentez, citind putinele carti de istorie aparute in limba romana , ca de pilda „Sub flamurile Taborului" scrisa de Mihail Dan si aparuta la. Editura Tineretului cu peste 30 de ani in urma. Totodata am consultat Enciclopediile aparute in Cehoslovacia, respectiv in Cehia de-a lungul vremii. Apoi am stat de vorba si cu istorici si numismati romani si chiar cehi. Mai ales in probleme de terminologie medievala
9. Dumneavoastra sunteti o persoana apropiata de cultura ceha. Cu toate acestea, se poate spune ca, din punct de vedere strict cultural, traducerea cartii de fata v-a creat o noua intelegere sau o aprofundare a fondului cultural ceh?
I.H. Traducerea cartii m-a ajutat nu atat la intelegerea fondului cultural ceh, cat mai ales la crearea unei imagini de sinteza a istoriei acestei tari.
10. A existat vreun moment in evolutia istorica a tarilor cehe care sa va fi impresionat in mod deosebit, un episod care v-a ramas intiparit in minte in urma traducerii?
I.H. Au fost mai multe asemenea episoade, iar unul dintre ele este legat de domnia regelui Carol al IV-lea ( 1316-1378), una dintre cele mai importante figuri ale evului mediu tirziu, a carui domnie este considerata perioada de aur a Boemiei.
11. Ati avut probleme in traducerea unor situatii sau a unor termeni? Sau ati simtit ca trebuie sa schimbati sau sa inlocuiti anumiti termeni care vi s-au parut intraductibili?
I.H. Am avut numeroase probleme legate de termeni de specialitate care s-au referit la medievalistica, numismatica, heraldica, nume proprii etc.
12. V-a influentat cu ceva traducerea acestei carti?
I.H. Mi-a dat incredere in sine, putere si mai ales constiinta ca am pus o mica piatra la temelia unei mai bune cunoasteri a istoriei popoarelor ceh si slovac.
13. Foarte des in momentul de fata se aud plangeri referitoare la faptul ca oamenii au o tendinta crescuta de a nu mai citi. De ce ati indemna pe cineva sa citeasca aceasta carte?
I.H. Cartea poate fi citita cu interes mai ales de cei preocupati sau pasionati de istorie deoarece evenimentele istorice sunt prezentate intotdeauna in context european. Prin urmare, cred ca pentru cei care nu au pasiunea cititului si nici nu cunosc istorie este aproape inaccesibila.
14. Un traducator il traduce pe autor ad literam sau isi imprima putin din personalitatea sa?
I.H. Dupa parerea mea, un autor nu poate fi tradus ad-litteram, ci traducatorul trebuie sa aiba o sensibilitate speciala care sa il ajute sa se apropie si sa inteleaga personalitatea autorului pe care il traduce.
15. Care este propria definitie sau o definitie personalizata a procesului de traducere in sine?
I.H. Recrearea unei operei literare straine cu mijloacele specifice ale limbii materne.
16. Daca ar fi sa alegeti un pasaj sau un paragraf preferat din una din cartile traduse, care ar fi acela?
I.H. As alege multe pasaje din nuvela "Bucuresti" scrisa in 1870 de Jan Neruda, ale carui observatii sunt valabile si astazi. "Dar ce folos, ne aflam la portile Orientului, iar "Parisul de pe Dambovita" este un Paris oriental. Pentru orasele din rasarit este valabila o regula necrutatoare: daca orasul iti place de afara, nu intra inauntru, iar daca esti inuntru nu intra si mai inauntru".
|
|
|
|
|
|
|
ABONEAZA-TE |
|
|
| Daca ai primit acest newsletter de la un prieten si doresti sa te abonezi, click aici. |
|
|
|
|
RECOMANDA |
|
|
Crezi ca unul dintre prietenii tai ar fi interesat de ultimele noutati de la TraducemBine.ro?
Recomanda-i acest newsletter.
Click aici. |
|
|
|
|
CLIENTII NOSTRI |
 |
|
» PETROM
» VOLKSBANK
» RINGIER ROMANIA
» HORVATH & PARTNERS
» GORENJE ROMANIA
» KD CAPITAL
» MANAGEMENT DOCUMENT SRL
» BONDUELLE ROMANIA
» VERTIS KFT
» MELI MELO
» EVENT4YOU
» RINGER
» MEDIA XPRIMM
» BCR ASSET MANAGEMENT
» KASPERSKY LABORATOR
» BIODENTICA
» GLAXOSMITHKLINE
» PRIMERA COMMUNICATIONS
» INFRATEL NET
» GLOBAL BUSINESS
» L'OREAL
|
|
|
|
|
CONTACT |
|
|
Adresa: Bucuresti, Bld. Nicolae Balcescu, Nr. 23 A, Et. 7, Ap. 44, Sector 1
(Galeriile Orizont - Magheru)
Tel: +40 21 313.14.94
Fax: +40 21 404.36.09
E-mail: Contact@traducembine.ro
Web site: www.traducembine.ro |
|
|
|
