 |
Cronica Bookfest |
 |
|
In perioada 4-8 iunie, la Romexpo, s-a desfasurat Bookfest, un festival al cartilor, al titlurilor si a autorilor coborati printre cititori, un festival nu numai al cartilor si al povestilor, dar si al traducerilor, al premiilor Uniunii Scriitorilor si al muzicii.
Ca orice pasionat de carte, am pasit plina de speranta pe usile ce ma duceau spre standurile editurilor prezente la Bookfest. Si asteptarile nu mi-au fost inselate. Titluri noi, lansari, prezenta unor scriitori straini, dar si a traducatorilor acestora, sesiuni de autografe, dar si concerte si spectacole multimedia, toate au consituit reteta unui Bookfest reusit si plin de viata.
C Pentru cei care nu au reusit sa ajunga, dar si pentru cei care au ajuns doar in fuga, va prezint o trecere in revista a celor mai importante titluri lansate, scriitori prezenti si evenimente.
PREZENTE DE SCRIITORI SI INSEMNARI DE NOI TITLURI
P.F. Thomese, autorul volumului Copilul-umbra
Traducere, postfata si note de Andrei Anastasescu
Editura Humanitas
Colectia Memorii/Jurnale
Nascut in 1958 la Doetinchem in Olanda, P.F. Thomése a publicat povestiri (Zuidland, 1990; Haagse liefde & De vieze engel, 1996; Greatest hits, 2001) si romane (Heldenjaren, 1994; Het zesde bedrijf, 1999; Schaduwkind, 2003; Izak, 2005; Vladiwostok!, 2007). Copilul-umbra - deopotriva meditatie, poem in proza si eseu - s-a bucurat de un succes extraordinar in Olanda (70 000 de exemplare vandute).
"Cuvant lipsa: Unei femei care-si ingroapa sotul i se spune vaduva, unui barbat ramas fara sotie, vaduv. Un copil fara parinti e orfan. Dar cum se numesc tatal si mama unui copil care a murit?"
Desi porneste de la un eveniment real - autorului ii moare fiica la doar cateva saptamani de la nastere -, Copilul-umbra (2003) nu e un text propriu-zis autobiografic: nu aflam mai nimic despre circumstantele mortii, despre spital, boala, incercarile medicilor de a o salva pe Isa. In mod curios, realitatea dura a acestei morti e trecuta sub tacere, iar paginile pe care le citim par sa vorbeasca despre altceva, tatonand un limbaj nou sau resuscitand o limba moarta. Atunci cand survine, textul "rupe" tacerea, intrerupe legatura organica - ilizibila - a tatalui cu micuta lui moarta.
Intr-un fel, copilul-umbra e un copil "fara insusiri", o forma ce nu se poate fixa, un personaj pur, aflat in continua transformare: e "copilul batran" descris de Titus Livius, pruncul bolnav pe care parintii il duc de la Betleem in Egipt, copilul mort abandonat de Frederic Moreau in Educatia sentimentala, fiica lui Iair pe care a inviat-o Isus din morti, iubita din Cantarea Cantarilor... Departe de orice indiscretie si orice forma de intimism, P.F. Thomese cauta cuvintele si lucrurile care raman dupa disparitia fizica a fiintei dragi. Desi probeaza toate registrele tanguirii - de la disperare, trecand prin spaima si mizantropie, pana la apatia din final -, Copilul-umbra depaseste starea de doliu (pe care Thomese o numea, intr-un interviu, "egocentrica"), descriind mai degraba stari poetice posibile si variabile in "spatiul literar".
Despre acest "document literar zguduitor" (Die Zeit) au vorbit, in cadrul lansarii: P.F. Thomése, Lidia Bodea, Marius Chivu, Adela Greceanu si Andrei Anastasescu
Zeruya Shaley, autorea volumului Sot si sotie
Traducere de Ioana Petridean
Editura Polirom
Colectia Biblioteca Polirom
Zeruya Shalev a fost prezenta la standul de lansari al Polirom pentru o intilnire cu cititorii. Celei mai importante scriitoare israeliene a momentului i s-a lansat cu aceasta ocazie primul roman tradus in romaneste (Sot si sotie, traducere si note de Ioana Petridean).
Zeruya Shalev s a nascut in Kinneret, Israel. A absolvit un masterat in studii biblice si lucreaza ca redactor la Editura Keter. Pina in prezent i s au publicat patru romane, un volum de poezii si o carte pentru copii. Romanele sale sint foarte apreciate de critica literara si traduse in toata Europa. Dintre acestea mentionam: Hayei Ahavah (Viata amoroasa, 1997), care a stat la baza unui film de succes (Germania, 2007) si este inclus in prestigioasa lista din Der Spiegel a celor mai bune romane din ultimii patruzeci de ani, alaturi de autori precum Saul Bellow, J.M. Coetzee si Philip Roth, bestsellerul Ba’al Ve Isha (Sot si sotie, 2000), nominalizat la premiul Femina si Tera (2005).
Zeruya Shalev este, de asemenea, cistigatoarea premiilor Book Publishers Association’s Gold and Platinum Prizes, Corine Prize (Germania, 2001), Amphi Award (Franta, 2003), ACUM Prize (obtinut de trei ori, in 1997, 2003, 2005) si Wizo Prize (Franta, 2007).
Roman nominalizat la Premiul Femina (Franta, 2002), Sot si sotie aduce in prim-plan problemele unui cuplu format inca din perioada adolescentei. Protagonistii, Udi si Naama, sint doi oameni care au crescut unul linga celalalt, insa pe parcursul acestui drum comunicarea dintre ei a fost intrerupta, iar viata impreuna, alaturi de fiica lor, Noga, este pusa in miscare doar de sentimente precum gelozia, furia, vina, paranoia. Se dovedeste incetul cu incetul ca intreaga fundatie pe care fusese cladita aceasta casnicie era una firava, imaginea iubirii idilice traite in adolescenta nefiind decit un invelis searbad al unei vieti de familie distruse.
Dincolo de acest caz individual, insa, exista si o a doua lectura a romanului, una in care singuratatea, teama de imprevizibilul vietii, imposibilitatea de a lua o decizie care implica mai mult decit viata personala a unui individ, cum se intimpla de cele mai multe ori, si insuportabila greutate a constiintei, care nu se poate pacali cu miraje, devin motoarele intrigii, iar posibilele solutii se risipesc intr-un cliseistic „asa e viata”.
Alaturi de autoare, au prezentat Mihaela Radulescu si Robert Turcescu.
Andrei Kurkov, autor al volumelor Moartea pinguinului si Legea melcului
Traducere de Antoaneta Olteanu
Editura Curtea Veche
Nascut la Sankt Petersburg în 1961 si traind în prezent la Kiev si Londra, Andrei Kurkov este unul dintre numele majore aparute în ultimul deceniu din spatiul postsovietic si impuse pe plan international.
Absolvent al Institutului de Limbi Straine din Kiev si vorbitor a unsprezece limbi, Kurkov a lucrat o vreme ca jurnalist si cameraman. Cariera literara si-a început-o în timpul serviciului militar, pe cand era paznic la o închisoare din Odessa. Dupa caderea Uniunii Sovietice, editurile din Ucraina au fost închise, iar Kurkov s-a împrumutat cu bani pentru a-si publica singur cartile. Din 1996 s-a dedicat in exlusivitate scrisului, operele sale fiind traduse în douazeci si sase de limbi.
Printre romanele cele mai cunoscute se numara Moartea pinguinului (1999), Legea melcului (2003), O chestiune de viata si de moarte (2000), Pinguinul pierdut (2003), Ultima dragoste a presedintelui (2004). Andrei Kurkov este, de asemenea, scenarist, inclusiv al propriilor sale scrieri, si autor de literatura pentru copii.
Romanele lui au fost vandute în mii de exemplare, el însusi spunand ca un scriitor
Legea melcului
Daca Moartea pinguinului a primit acolade demne de o literatura profunda, în traditia unor Dostoievski, Gogol, Bulgakov sau Pinter, nici partea a doua a povestii gazetarasului Viktor Zolotariov, urmarit de Mafia ucraineana pana la Polul Sud, si a pinguinului sau pierdut nu putea ramane mai prejos.
Moartea pinguinului
O satira acida - despre mafia postcomunista si mass-media, politica si pinguini - în traditia unuia dintre marii maestrii ai literaturii secolului XX, Mihail Bulgakov.
Orhan Pamuk, autorul volumului Zapada
Traducere de Luminita Munteanu
Editura Curtea Veche
Orhan Pamuk este cel mai cunoscut si totodata unul dintre cei mai controversati scriitori turci contemporani. Criticat de statul turc pentru denuntarea pozitiei Turciei fata de recunoasterea genocidului armean si fata de chestiunea kurzilor, Pamuk a fost sustinut de opinia publica internationala în vreme ce în Turcia este tinta unor comploturi de asasinare.
Orhan Pamuk s-a nascut în Istanbul în 1952. A crescut într-o familie mare, asemanatoare celor descrise în romanele sale Cevdet Bey si fii lui, si Cartea neagra, în districtul înstarit si occidentalizat al Istanbulului, Nisantasi.
A visat sa devina pictor, apoi a studiat arhitectura pentru o vreme si a absolvit jurnalismul la Universitatea din Istanbul. La varsta de 23 de ani, hotarat sa se dedice literaturii a abandonat orice alta ambitie, s-a retras în apartamentul sau din Istanbul si a început sa scrie. Primul sau roman, Cevdet Bey si fii lui a fost publicat sapte ani mai tarziu, în 1982.
De atunci, Pamuk s-a situat pe traiectoria sigura catre premiul Nobel pentru literatura, pe care l-a castigat în octombrie 2006, dupa ce a obtinut numeroase alte premii prestigioase: The Independent Award for Foreign Fiction, Prix de la Découverte Européenne, Prix du Meilleur Livre Étranger, International IMPAC Dublin Literary Award, Prix Médicis Étrager, Friedenspreis.
Orhan Pamuk s-a distins ca unul dintre cei mai versatili si curajosi autori contemporani, în acelasi timp accesibil si experimental, capabil sa scrie cu aceeasi intensitate despre trecut si prezent, despre metafizica si realitate.
Cu exceptia celor trei ani petrecuti la New York, unde a fost invitat sa ocupe un post de profesor în cadrul catedrei de literatura comparata de la Columbia University, Orhan Pamuk si-a petrecut întreaga viata în acelasi district din Istanbul. Traieste în casa în care a crescut, scrie de peste 30 de ani si nu a avut niciodata nici o alta profesie. Cartile sale au fost traduse în peste 40 de limbi.
Zapada
Revenit în Turcia dupa o absenta îndelungata, poetul Ka face o calatorie la Kars, în estul Turciei, pentru a asista la alegerile locale si a investiga o stranie „epidemie de sinucideri” care bantuie printre tinerele din oras. În cele trei zile petrecute în targul coplesit de ninsori apocaliptice, care nu mai au nimic din candoarea ninsorilor copilariei, Ka se confrunta cu realitatile contemporane ale tarii sale, dar si cu zonele întunecate ale propriei identitati: are revelatia dragostei, dar puntile fragile care-l leaga de fiinta iubita se naruie cu repeziciune; revine la poezie, dupa ani de secatuire a inspiratiei, dar rodul miraculos al acestor clipe de gratie va disparea odata cu moartea sa; are tresariri metafizice, dar nu se recunoaste în traditionalismul rigid al credintei profesate de majoritatea concetatenilor; asista la un puci local, cu accente de opereta, care sfarseste tragice; patrunde în culisele sordide ale confruntarilor politice si etnice din propria tara; revine la cosmarul unui stat politienesc, dominat de reflexe autoritare. „Viata cea noua” la care aspira se dovedeste a fi o himera; sentimentul apasator de înfrangere care-l stapaneste la întoarcerea în Germania, teritoriu al exilului si indeterminarii, îl va urmari pana în ultimele clipe ale vietii.
ALTE EVENIMENTE
Vineri, 6 iulie, Fundatia Culturala Allianz si Centrul de Carte Germana au acordat premiile pentru cele mai bune traduceri din germana in romana ale unor opere din domeniul filosofie si stiintelor sociale. Gazde ale evenimentului au fost Michael Thoss (Directorul Fundatiei Culturale Allianz) , Horia-Roman Patapievici (Presedintele Institutului Cultural Roman), Catrinel Plesu si Prof. Mircea Flonta (membrii ai juriului).
Juriul, alcatuit din Catrinel Plesu, conf. dr. Ioana Craciun-Fischer, prof. dr. George Gutu si prof. dr. Mircea Flonta, a hotarat acordarea urmatoarelor premii: Premiul pentru cea mai buna traducere aparuta in perioada 2006-2008 - dnei Maria-Magdalena Anghelescu pentru: Horst Bredekamp: Nostalgia antichitatii si cultul masinilor.
Istoria cabinetului de curiozitati si viitorul istoriei artei (Antikensehnsucht und Maschinenglauben. Die Geschichte der Kunstkammer und die Zukunft der Kunstgeschichte), ed. Idea Design & Print Editura, Cluj, 2007; Premiul pentru cea mai buna traducere aflata in stadiu de proiect - dnei Viorica Niscov pentru: C. G. Jung: Despre psihologia religiei occidentale si a celei orientale (Zur Psychologie westlicher und ostlicher Religion), Editura Trei, Bucuresti si dlui Radu Gabriel Parvu pentru: Arthur Schopenhauer: Lumea ca vointa si reprezentare (Die Welt als Wille und Vorstellung), Editura Humanitas, Bucuresti.
Cel de-al doilea eveniment importatat a fost acordarea premiilor Uniunii Scriitorilor din Romania. Horia Ursu a primit premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor, pentru romanul "Asediul Vienei ”. Scriitorul Nicolae Breban i-a inmanat premiul lui Ursu, care a concurat cu Ioan Lacusta ("Luminare "), Dan Persa ("Cu ou si cu otet "), Bogdan Popescu ("Cine adoarme ultimul ") si Dan Stanca ("Noaptea lui Iuda").
Romanul lui Horia Ursu a fost distins anterior cu Premiul Cartea Anului 2007 din partea Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Cluj, Premiul pentru proza al revistei “Observator Cultural” pe 2007 si Premiul revistei “Tribuna” pentru cel mai bun roman publicat in 2007.
Premiul pentru poezie i-a fost decernat lui Nichita Danilov pentru volumul "Centura de castitate", de catre Emil Hurezeanu.
La premiul pentru poezie, au mai fost nominalizati Emil Brumaru pentru volumul "Cintece de adolescent", Mariana Codrut cu "Ultima patrie", Marius Ianus pentru "Strumfii afara din fabrica !" si O. Nimigean cu "Nicolina Blues ".
Criticul de teatru Marina Constantinescu a prezentat premiul pentru dramaturgie, care i-a revenit lui Vlad Zografi, pentru piesa "America si acustica". Zografi a fost nominalizat la premiul pentru dramaturgie alaturi de Gianina Carbunaru, cu piesa "Mady-baby.edu ", si de Alina Nelega, cu "Kamikaze ".
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut, anuntat de Gabriela Adamesteanu si Luminta Marcu, a avut doi castigatori, pe Tatiana Dragomir pentru "Fotograme" si Alexandra Tomita, pentru "O istorie 'glorioasa' - Dosarul protocronismului romanesc ".
Alexandra Tomita a multumit juriului pentru distinctie si a spus ca le dedica premiul Monicai Lovinescu si lui Virgil Ierunca.
Sase tineri scriitori au fost nominalizati la premiul pentru debut: Andrei Dobos, cu volumul de versuri "Manastur story", Tatiana Dragomir, cu romanul "Fotograme", o alta romanciera, Mirela Stanciulescu, pentru "Copilul de foc", si, pentru volume de istorie literara, Mihaela Gligor ("Mircea Eliade, Anii tulburi: 1932-1938"), Angelo Mitchievici, ("Mateiu I. Caragiale, Fizionomii decadente") si Alexandra Tomita ("O istorie 'glorioasa' - Dosarul protocronismului romanesc").
Luminita Munteanu, traducatoarea lui Orhan Pamuk, a primit Premiul pentru traducere din literatura universala pentru romanul "Cartea neagra”, publicata la Editura Curtea Veche. “Ma bucur ca am avut privilegiul de a face cunoscut un scriitor cu adevarat deosebit, un scriitor care cred ca a marcat in ultimii ani harta literara a lumii. Cred ca Orhan Pamuk este un bun exemplu si o incurajare pentru tinerii scriitori din Romania si din toata zona balcanica, care, as vrea sa remarc, se disting la ora actuala printr-o literatura de foarte buna calitate”, a spus Luminita Munteanu la primirea premiului.
Alti sapte traducatori, printre care Ion Covaci pentru "Maestrul si Margareta" de Mihail Bulgakov, publicata la Humanitas si Dana Craciun, pentru cartea lui Salman Rushdie, "Versetele satanice ", publicata la Polirom, au fost nominalizati de Uniunea Scriitorilor la Premiul pentru traducere din literatura universala.
Premiul "Andrei Bantas", pentru traduceri din limba engleza i-a revenit lui Radu Pavel Gheo, pentru traducerea romanului “Batranul si marea ” de Ernest Hemingway, la Editura Polirom.
Premiul pentru critica/eseu/istorie literara a fost acordat lucrarii lui Paul Cernat "Avangarda romaneasca si complexul periferiei: primul val". Cel care i-a inmanat premiul criticului literar a fost presedintele juriului, Gabriel Dimisianu. Paul Cernat a spus ca "este primul premiu pe care il iau pana acum din clasa a patra, cand am luat premiul trei", a spus Paul Cernat.
Volumul lui Cernat a concurat cu lucrari precum "Si totusi, clasicii... ", de Alexandra Ciocarlie, "Diacritice", de Al. Cistelecan, "Noica si miscarea legionara", de Sorin Lavric, si "Despre idei & blocaje", de Horia-Roman Patapievici.
Premiul Comisiei pentru literatura minoritatilor i-a fost acordat lui Szocs Geza, pentru romanul in limba maghiara "Limpopo". La acelasi premiu a mai fost nominalizat si Stevan Bugarschi, cu volumul de istorie literara "Creatia literara a sarbilor din Romania: 1918-1947".
Gabriel Liiceanu a urcat pe scena pentru a ii decerna Premiul special pe 2007 lui Mircea Cartarescu, pentru trilogia "Orbitor". Castigatorul a promis ca la anul nu o sa mai iau nici un alt premiu, pentru ca ce e prea mult strica. Discursul sau a continuat cu o poezie a lui Serban Foarta care a primit cel de-al doilea premiu special al juriului USR.
Sponsorul unic al galei premiilor Uniunii Scriitorilor din Romania a inmanat Premiul national de literatura pe 2007 scriitorului George Balaita.
|
|
|
|
|
|
|
|
ABONEAZA-TE |
|
|
| Daca ai primit acest newsletter de la un prieten si doresti sa te abonezi, click aici. |
|
|
|
|
RECOMANDA |
|
|
Crezi ca unul dintre prietenii tai ar fi interesat de ultimele noutati de la TraducemBine.ro?
Recomanda-i acest newsletter.
Click aici. |
|
|
|
|
CLIENTII NOSTRI |
 |
|
» PETROM
» VOLKSBANK
» RINGIER ROMANIA
» HORVATH & PARTNERS
» GORENJE ROMANIA
» KD CAPITAL
» MANAGEMENT DOCUMENT SRL
» BONDUELLE ROMANIA
» VERTIS KFT
» MELI MELO
» EVENT4YOU
» RINGER
» MEDIA XPRIMM
» BCR ASSET MANAGEMENT
» KASPERSKY LABORATOR
» BIODENTICA
» GLAXOSMITHKLINE
» PRIMERA COMMUNICATIONS
» INFRATEL NET
» GLOBAL BUSINESS
» L'OREAL
|
|
|
|
|
CONTACT |
|
|
Adresa: Bucuresti, Bld. Nicolae Balcescu, Nr. 23 A, Et. 7, Ap. 44, Sector 1
(Galeriile Orizont - Magheru)
Tel: +40 21 313.14.94
Fax: +40 21 404.36.09
E-mail: Contact@traducembine.ro
Web site: www.traducembine.ro |
|
|
|
