 |
Interviu cu Doamna Angela Hondru - traducatoarea lui Haruki Murakami |
 |
|
 |
Scurta prezentare si bibliografie
Considera ca cea mai importanta calitate a unui traducator este pasiunea, iar stand de vorba cu ea descoperi cu adevarat un om pasionat: de traducere, de cultura, de Japonia.
Doamna Angela Hondru este unul dintre putinii traducatori din limba japoneza ce pot fi gasiti in Romania, iar lista cartilor traduse de ea este surprinzatoare, mai ales daca luam in considerare ca este si Profesor Universitar, ca isi imbunatateste permanent cunostintele despre Japonia iar, de curand a primit acceptul pentru a fi membru in Consiliul Stiintific al Institutului de Studii Orientale.
A tradus mai multi autori japonezi, fie direct din japoneza, fie din engleza, printre acestia aflandu-se poate cel mai in voga autor oriental: Haruki Murakami.
Am invitat-o pe doamna Angela Hondru sa ne dezvaluie un pic mai mult din lumea acestui autor, lumea ce se creeaza la contactul direct cu o limba si o cultura ce par foarte diferite, dar care pentru ea sunt o parte integranta a vietii.
Printre cartile traduse de doamna Angela Hondru:
Traduceri din limba japoneza:
1. Yukio Mishima, Templul de aur, 327 p., Editura Univers, Bucuresti, 1985
(Editie revizuita, 238 p., Editura Humanitas, Bucuresti, 2000; a III-a editie, Humanitas, 2006)
2. Soseki Natsume, Botchan, 179 p., Editura Univers, Bucuresti, 1988
3. Kobo Abe, Chip strain si Harta arsa, 405 p, Univers, Bucuresti, 1990 (Editii revizuite: Harta arsa, 285 p, Polirom, 2006; Chip strain, 269 p., Polirom, Iasi, 2006)
4. Dictionar japonez-roman, dictionar al Fundatiei Japonia, 956 p.,
Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998
5. Haruki Murakami, Padurea norvegiana, 372 p., Polirom, Iasi, 2002 (Editie revizuita, 350 p., Polirom, Iasi, 2004
6. Haruki Murakami, La sud de granita, la vest de soare, 223 p., Polirom, Iasi, 2003 (Editie revizuita, 239 p., Polirom, Iasi, 2004)
7.Haruki Murakami, Cronica pasarii-arc, 682 p., Polirom, Iasi, 2004
8.Eiji Yoshikawa, Musashi, 1250 p., Polirom, Iasi, 2005
9.Shusaku Endo, Un idiot minunat, Polirom, Iasi, 2004
10. Haruki Murakami, La capatul lumii si in tara aspra a minunilor, 464 p., Polirom, Iasi, 2005
Scenariu: Amantii insangerati, adaptare dupa doua piese de Monzaemon Chikamatsu, Teatrul National "I.L.Caragiale", iunie 2001
Traduceri din limba engleza:
1. Monzaemon Chikamatsu, Poeme dramatice, 302 p., Editura Univers,
Bucuresti, 1980
2. Osamu Dazai, Amurg, 160 p. Editura Univers, Bucuresti, 1982
3. Martin Allwood, Moartea a fost in trupul meu, 119 p., Editura Sakura,
Bucuresti, 1992
4. Martin Allwood, Azi ori niciodata, 221 p., Editura Sakura, Bucuresti, 1992
5. Ministerul Afacerilor Externe al Coreei, Coreea azi, 168 p., Editura Sakura, Bucuresti, 1992
6. Yoshikawa Eiji, Musashi, Vol I - 317 p; vol. II - 462 p; vol. III - 251 p;
Vol. IV - 347 p., Editura Nemira, Bucuresti, 1994-1995
7. Michio Kushi, Cunoaste-te singur, 195 p., Editura Deceneu, Bucuresti, 1996
8. Iris Murdoch, Dilema lui Jackson, 260 p., Editura Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 1997
Interviu TraducemBine
1. TraducemBine: Cat de bine cunosteati cultura japoneza inainte de a traduce cartile lui Murakami?
Angela Hondru: Grea intrebare. Incepand cu anul 1976 am citit tot ce se putea gasi in Romania, mai cu seama la Biblioteca Nationala si Biblioteca Academiei. Am aflat si am invatat suficient de multe lucruri ca sa nu ma mai pot desparti de acest domeniu fascinant.
Am inceput sa invat si limba japoneza in acelasi an, in dorinta de a descoperi ce se intampla, din punct de vedere lingvistic, intr-o limba orientala. Aveam de gand sa-i acord 2-3 ani, dar au trecut de atunci 31 de ani si inca mai invat.
2. T.B.: Citirea si, respectiv traducerea cartilor lui Murakami v-au facut sa descoperiti ceva nou despre aceasta cultura?
A.H.: Inainte de a traduce Murakami, am avut prilejul sa descopar o parte esentiala a culturii traditionale la ea acasa, ca specialist in sarbatori populare (Bursa oferita de Japan Foundation 2000-2001 si apoi 2005-2006) . Si nu cred ca exista in lume o alta tara moderna in care cultura traditionala sa fie atat de pretuita ca in Japonia. Asadar, n-as putea spune ca am descoperit ceva nou despre cultura japoneza citindu-l pe Murakami. Am constatat doar cat e de "universal".
La solicitarea editurii Polirom, am acceptat sa-i traduc cateva dintre romane pentru ca am inteles ca cei care cunosc mai putin cultura japoneza traditionala regasesc in societatea moderna din operele lui Murakami o lume familiara lor. In plus, Editura Polirom tinea mult la opere "best seller".
3. T.B.: Ati tradus 4 carti ale lui Murakami. Aveti o carte preferata printre acestea; de ce? Care dintre ele a fost cel mai greu de tradus?
A.H. Preferata mea dintre cartile lui Murakami este "La capatul lumii si in tara aspra a minunilor", cu toate ca cea mai complexa mi se pare "Cronica pasarii arc".
In "La capatul lumii....", sunt interesante cele doua lumi diferite, cele doua spatii temporale cu povestirile misterioase ale celor doi naratori, incercari de disecare a propriilor identitati, surprinse in paralel si totusi convergent.
Daca le asez in balanta, la fel de interesanta mi se pare si cautarea de tip initiatic in care porneste protagonistul din "Cronica pasarii-arc", incercand sa desluseasca misterul labirintului in care se trezeste prins.
Murakami se traduce usor. Cred ca din punct de vedere al stilului, cartile lui mi-au dat cea mai mica bataie de cap. Cat despre lexic, am incercat sa-l "inving" acolo unde incerca el sa ma biruie.
4. T.B.: Au existat termeni intraductibili sau a trebuit sa inventati cuvinte/expresii?
A.H.: Termeni intraductibili nu cred ca exista. Se pot intotdeauna gasi echivalente, intr-un fel sau altul. Cititorul nu poate fi lasat cu un cuvant strain care sa nu-i spuna nimic. De exemplu, corespondentul japonez al cuvantului Intunegri nu exista nici in limba japoneza. Deci, nu l-am inventat eu. Eu n-am facut decat sa incerc sa-l redau, sugestiv, in romana, asa cum a facut si Murakami, chiar daca nu e de gasit in nici un dictionar.
5. T.B.: Toate cele 4 romane ale lui Murakami traduse de dumneavoastra au in centru povesti de dragoste si moarte, ce se petrec in medii ireale. Se poate pastra prin traducere intensitatea sentimentelor, asa cum sunt ele exprimate in original?
A.H.: Dragostea si moartea sunt teme universale. Pentru a simti intensitatea sentimentelor, un rol important il are si cititorul. Imaginatia si trairile lui. Traducatorul reda ceea ce simte si cum simte el, iar cititorul percepe mesajul in functie de ceea ce simte el personal. Cand am citit prima oara "Padurea Norvegiana" si am inchis cartea, remarca mea a fost: "Si? Mai departe?"
Am simtit un gol. Aici, sentimentele de dragoste mi s-au parut marcate de sentimentul milei si de cel al culpabilitatii. Japonezii sunt tare incalciti si mai ales greu de descifrat. Ei nu-si prea dezvaluie sentimentele.
Cat despre moarte, mi se pare ca in "La capatul lumii...", ea e privita ca o continuare a vietii. Asta mi-a placut.
6. T.B.: De ce prima carte tradusa in romana a fost "Padurea norvegiana"? A fost propunerea dumneavoastra sau a editurii?
A.H.: Editura a propus ordinea romanelor, in functie de vanzarile din strainatate, presupun; sau poate de modul in care a fost sfatuita de agentul literar. Nu stiu.
7. T.B.: Se spune ca "Marele merit al lui Murakami este acela de a fi reusit, prin limbajul sau colocvial sa sparga tacerile maiestuoase ale prozei japoneze"? Ce parere aveti, din perspectiva persoanei care a tradus mai multi autori japonezi, despre aceasta afirmatie? Se poate spune ca Murakami "sparge tacerea" si prin traducere?
A.H.: Eu prefer tacerile maiestuoase. Li se potrivesc mai bine japonezilor. Nu m-am gandit pana acum, dar cred ca asta a reusit Murakami, sa sparga tacerile maiestuoase. Repet. Nu li se potrivesc, adica nu-i recunosc. Daca personajele ar purta alte nume, nu ti-ai da seama ca e vorba de Japonia. Nu mai ramane nimic care sa-i caracterizeze. In sensul acesta, Murakami a spart toate "tacerile".
8. T.B.: Influentele culturale europene si americane (temele muzicale "Norwegian Wood" - Beatles si "La sud de granita, la rasarit de soare"- Nat King Cole, din cartile cu acelasi nume) au influentat in vreun fel limbajul cartii? Dar traducerea?
A.H.: Temele muzicale amintite au ajutat si ele la spargerea "tacerii maiestuoase". Dar sa nu uitam ca Murakami a fost proprietar de baruri. Era normal sa le "teasa" si pe ele in context.
9. T.B.: La ce documentatie ati apelat, in cazul in care ati avut nevoie pentru traducerea cartilor lui Murakani?
A.H.: Am apelat la prieteni pentru titlurile melodiilor care nu-mi erau cunoscute. Altfel sunt greu de recunoscut in transcrierea alfabetarului "katakana" folosit pentru neologisme.
10. T.B.: V-ati consultat cu cineva pentru traducerea lor ?
A.H.: Cu prieteni.
11. T.B.: Ce vi se pare cel mai dificil in procesul de traducere in general, si in particular la Murakami ?
A.H.: In general, am de luptat cu sintaxa frazei, cu nivelurile de vorbire (multe la numar), absolut necesare pentru a reda relatia dintre vorbitor si interlocutor, cu numarul gramatical (nu exista plural), uneori cu timpurile verbale si cel mai adesea cu onomatopeele japoneze, care nu sunt doar cuvinte imitative, ci vin sa intregeasca, prin adaugarea lor, sensul unei actiuni.
Mai sunt si particulele finale (o alta categorie proprie limbii japoneze), care redau mult mai fidel stari de spirit.
La Murakami, cu mici exceptii de lexic, nu tin minte sa ma fi chinuit ceva in mod special.
12. T.B.: Ce alte planuri de traduceri mai veti ?
A.H.: De-as avea timp mai mult pentru toate planurile mele! (exclamatia este optimista) In curs de aparitie sunt: "Mastile" de Fumiko Enchi (protagonista fiind cel mai sinistru personaj feminin din literatura universala, as zice), "Sabia de bambus" de Shuhei Fujisawa (o culegere de povestiri splendide ce redau atmosfera unei epoci de mult apuse - cea cu samurai) - ambele la Humanitas.
La Polirom am in lucru un roman al scriitorului japonez pe care il iubesc cel mai mult: Osamu Dazai. La Humanitas am in lucru un roman minunat, cu atmosfera de sfarsit de secol XVI, cu viata celei care a pus bazele teatrului Kabuki. Va urma un alt roman despre doctorul japonez care a descoperit anestezicul.
Atmosfera e foarte traditionala in ambele, deci sunt pe sufletul meu. Apoi astept sa primeasca Poliromul drepturile de traducere si pentru alte opere de-ale lui Dazai.
13. T.B.: Cu ce alte activitati va mai ocupati in afara de traduceri ?
A.H.: Predau literatura si civilizatie japoneza la Universitatea Hyperion. Nici la catedra n-as putea renunta. Si acolo ma simt la fel de bine ca si in fata cartilor pe care le traduc.
Si pentru ca m-ati intrebat ce legatura am cu Institutul de Studii Orientale - ma curteaza sa fac parte din Consiliul Stiintific. Oricum, ieri am predat si doua articole pentru revistele care apar in Romania si mai am unul pentru revista care pleaca in strainatate. Apropo de acest ultim articol, va fi perechea celui care a aparut in primavara aceasta (in limba japoneza) la Revista Academiei Japoneze pentru Literatura si Folclor: "Calusul romanesc - de la mit la realitate prin ritual".
Acum intentionez sa scriu pentru ISO (in limba engleza) despre dansul sacru japonez - de la mit la realitate prin ritual.
Pasiunea mea este folclorul si mai merg pe teren si aici in tara. Fac slalom printre cursuri si traduceri.
14. T.B.: Ce parere aveti despre conditia traducatorului de carte de la noi?
A.H.: Nu-mi vine sa raspund la intrebarea aceasta. Stiti foarte bine cat e de bine recompensat. Chiar imi spunea ieri si dl Liiceanu ca e de-a dreptul rusinoasa lipsa de apreciere a traducatorilor si mai ales a celor buni, care fac munca de traducere cu pasiune. Dar asta e, eu n-as putea renunta la ea. Asadar, nu ma gandesc la conditia traducatorului.
15. T.B.: Dar despre calitatea traducerilor ?
A.H.: Depinde de traducator si de pasiunea cu care-si face treaba. Si de cat de bine stie si romana. Si de cat de mult citeste si mai ales a citit la viata lui. Asta eu o simt foarte bine cand citesc o carte tradusa de altcineva. Dar citesc din ce in ce mai putin si traduc din ce in ce mai mult. Ziua are doar 24 de ore si pentru mine.
16. T.B.: Care este calitatea cea mai de pret a unui traducator?
A.H.: Pasiunea pentru ceea ce face.
|
|
|
|
|
|
|
| Daca ai primit acest newsletter de la un prieten si doresti sa te abonezi, click aici. |
|
|
|
|
Crezi ca unul dintre prietenii tai ar fi interesat de ultimele noutati de la TraducemBine.ro?
Recomanda-i acest newsletter.
Click aici. |
|
|
|
|
CLIENTII NOSTRI |
 |
|
» PETROM
» KM TRUST & PARTNERS
»
RINGIER ROMANIA
» HORVATH & PARTNERS
»
GORENJE ROMANIA
» KD CAPITAL
» MANAGEMENT DOCUMENT SRL
» BONDUELLE ROMANIA
» VERTIS KFT
» MELI MELO
» EVENT4YOU
» SHANTI
» MEDIA XPRIMM
» LASERPOINT
» KASPERSKY LABORATOR
» BIODENTICA
» GLAXOSMITHKLINE
» PRIMERA COMMUNICATIONS
» INFRATEL NET
» GLOBAL BUSINESS |
|
|
|
|
Adresa: Bucuresti, Bld. Nicolae Balcescu, Nr. 23 A, Et. 7, Ap. 44, Sector 1
(Galeriile Orizont - Magheru)
Tel: +40 21 313.14.94
Fax: +40 21 404.36.09
E-mail: Contact@traducembine.ro
Web site: www.traducembine.ro |
|
|
|
