 |
Interviul lunii: Luminita Marcu, traducatoarea cartii Cortul rosu de Anita Diamant |
 |
|
 |
Multe carti sunt best-seller-uri si multa lume din curiozitate sau din plictiseala le rasfoieste sau chiar le citeste. Insa nimeni nu se intreaba niciodata cine le mijloceste actul de lectura facandu-l accesibil dincolo de barierele lingvistice. De ce spunem asta? Pentru simplul fapt ca a traduce o opera literara nu inseamna doar a inlocui cuvintele dintr-o limba cu cele din alta limba.
Actul de traducere are in umbra un traducator… ; si el este in fapt tot un creator pentru ca transformarea pe care o sufera opera pe parcursul traducerii comporta mult mai multe. Noi, prin aceasta publicatie on-line ne-am propus sa cunoastem oamenii din spatele operelor importante traduse in Romania.
Astfel, in aceasta luna am avut onoarea si placerea de a-i lua un interviu Luminitei Marcu, traducatoarea cartii Cortul rosu, scrisa de Anita Diamant.
Luminita Marcu este si scriitoare, ea fiind autoarea cartii Mansarda cu portocale si o mare admiratoare a limbii spaniole. A primit propunerea de a traduce Cortul rosu de la editura Polirom si a acceptat-o cu foarte mare placere.
1. TraducemBine : Lumea va cunoaste mai ales ca ziarista, critic literar si in ultimul timp ca autoare, prin Mansarda cu portocale. Cum ati ajuns sa fiti si traducatoare?
Luminita Marcu : Din necesitate. Am inceput sa traduc intr-un moment in care cautam noi joburi care sa-mi completeze salariul pur si simplu rusinos de asistent universitar. Traducerea nu e cea mai banoasa intreprindere, dar e una cit de cit decenta si care te scuteste, de pilda, de contactul nedorit cu firme sau redactii omoritoare de timp si de nervi.
2. T.B. : In Mansarda cu portocale v-ati indragostit de limba spaniola. Fata de limba engleza ce simtiti?
L.M. : Cu engleza am o relatie corecta, neutra, profesionala. Am terminat un liceu bilingv, am facut patru ani de facultate de engleza, e o limba pe care o stapinesc, cred, destul de bine, dar care nu m-a emotionat niciodata peste masura.
3. T.B. : Cum ati ajuns sa traduceti Cortul rosu?
L.M. : Am primit-o de la Editura Polirom, mi-a placut si am semnat contractul.
4. T.B. : Ati mai citit anterior si alte carti scrise de Anita Diamant?
L.M. : Nu, de altfel e prima si, daca nu ma insel, singura ei carte de fictiune.
5. T.B. : Ati mai tradus si alte carti? (din ce limba ?)
L.M. : Nu. Am mai tradus diverse tipuri de texte, din engleza, dar carti, nu.
6. T.B. : Avand in vedere ca si dumneavoastra sunteti ziarista si autoare, la fel ca si Anita Diamant, credeti ca asta v-a ajutat sa-i intelegeti mai bine stilul?
L.M : Eu nu mai sint ziarista, propriu zis, iar ca autoare nu ma intilnesc in nici un fel, cel putin pina acum, cu Anita Diamant. Cel mai mult m-a ajutat, in intelegera unor probleme de stil, dialogul direct cu autoarea. Am gasit adresa pe site-ul ei, i-am scris, am intrebat-o lucruri precise si mi-a raspuns foarte prompt. M-am bucurat sa constat ca intuisem bine anumite nuante.
7. T.B. : Transpare din aceasta carte o abordare feminista a religiei. Care este pozitia dumneavoastra fata de ea? Impartasiti aceleasi convingeri cu autoarea?
L.M. : Abordarea feminista, daca exista, e una destul de suava, iar de o anumita convingere nu cred ca poate fi vorba. Mi-a placut foarte mult ideea cartii, si anume o voce feminina care povesteste o poveste biblica, adica un text eminanmente masculin. Sint femeie inainte de orice si o asemenea perspectiva nu are cum sa nu ma miste. Mai ales ca autoarea stie sa pastreze o anumita masura, un mi s-a parut in nici un caz o carte cu accente strident feministe.
8. T.B. : Ati citit probabil pasajele biblice de unde apar referiri in aceasta carte, de ce credeti ca le-a ales tocmai pe acelea? Ati mai citit si alte pasaje? Cum vedeti in general textele biblice?
L.M. : Am citit pasajele respective in mai multe versiuni românesti, am facut o oarecare munca de cercetare, foarte placuta de altfel. Aceste lecturi biblice ma prinsesera la un moment dat atit de tare, incit daca mai continuam, traducerea ar fi aparut peste vreo doi ani. M-am oprit, nu e totusi o carte de cercetare a textelor biblice, e totusi un roman si un unul neaparat elitist… Dar traducerea mi-a prilejuit intilnirea asta extrem de interesanta cu textul biblic si citeva discutii, iarasi foarte placute, cu specialisti, de pilda profesorul Mihai Moraru din Facultatea de Litere.
9. T.B. : In ultimul timp, dupa aparitia controversatei "Holy Blood, Holy Grail" s-a lansat un adevarat curent literar cu subiecte biblice, de interpretare si reinterpretare, de lansare a unor supozitii. De la vestitul "Cod al lui Da Vinci" pana la "Evanghelia dupa Iuda" si textele masonice. Care credeti ca sunt efectele, negative sau pozitive, ale acestui curent?
L.M. : E o moda, eu n-as fi asa de ingrijorata. Îar in cadrul unui curent se produc si lucruri de calitate sau macar decente, dar si multe prostii.
10.T.B. : Avand in vedere ca si aceasta carte pare a fi integrata curentului, care credeti ca este rolul ei?
L.M. : Cred ca romanul Anitei Diamant e intr-o zona cel putin decenta.
11. T.B. : Ce semnificatie credeti ca are titlul? La prima vedere nu pare sa anunte nimic din ceea ce inseamna "Biblia, daca ar fi fost scrisa de femei", de ce a fost totusi ales?
L.M. : Autoarea explica pe site-ul ei ca nu a gasit ca atare traditia cortului rosu, a cortului menstrual la vechii evrei, ci ca a importat-o din alte culturi antice. Cred ca ideea a fost una cit se poate de indrazneata, iar titlul se leaga foarte bine de povestea in sine, care e o poveste a femeilor. Totul se intimpla in « cortul rosu », in lumea femeilor si a incepututrilor.
12. T.B. : Credeti ca daca ar fi fost tradusa de un barbat, traducerea ar fi fost influentata cumva?
L.M. : Cred ca e o carte care trebuia tradusa de o femeie si cred ca si cititorii ei vor fi cu preponderenta de sex feminin. Dar traducerea in sine e o chestiune de profesionalism si nu ma indoiesc ca un traducator adevarat, chiar daca barbat, ar fi tradus-o cu succes oricum.
13. T.B. : Vi s-a parut ceva dificil la aceasta traducere? Ati gasit si termeni intraductibili?
L.M. : Nu mi s-a parut propriu-zis o traducere dificila. Am tinut, de pilda, la un moment dat, la termenul « gigantesa » care nu exista in dictionar si editura mi-a facut acest hatir. Nu la fel s-a intimplat, de pilda, cu citeva verbe la perfectul simplu care apar in carte, la sugestia redactorului si pe care eu nu le-as fi folosit. De asemenea, eu nu as evita cacofoniile si nu inteleg aceasta obsesie.
14. T.B. : La ce documentatie ati apelat, in cazul in care ati avut nevoie?
L.M. : Dupa cum v-am povestit, am consultat variante românesti ale Vechiului Testament, cea mai recenta, Septuaginta, traducerea Cornilescu, cea a lui Galaction. Si sigur, am cautat pe net diverse instrumente de mosit antice, mincaruri etc.
15. T.B. : Cat a durat traducerea cartii si ce vi s-a parut cel mai greu in acest proces ?
L.M. : Trebuia s-o termin la sfirsitul lui decembrie si am predat-o in ianuarie. Partea dificila, pentru mine, incepe atunci cind termin de tradus textul si incep sa recitesc si sa modific.
16. T.B. : Aveti si o secventa preferata din aceasta carte, care sa va fi inspirat in vreun fel? Ne-o puteti reda?
L.M. : Cel mai mult mi-a placut prima parte, povestea celor patru surori care il iubesc, fiecare in felul ei, pe barbatul lor unic, Iacob, toate acestea filtrate prin ochii unei fetite care inca nu se nascuse la acea data.
18. T.B. : Ce parere aveti despre conditia traducatorului de carte de la noi ?
L.M. : E o conditie care sper sa se imbunatateasca. Altfel, e una inca umila din punct de vedere financiar, ca toate cele ce tin de domeniul cultural. Stiu ca exista un pret mic al cartilor in România si foarte putini cititori in raport cu populatia, iar editurile sint si ele niste firme orientate spre business, dar e aproape incredibil sa cistigi aproximativ 500-600 de euro in urma unei munci atit de complexe cum este traducerea unei carti. Deocamdata, in România, acesta e nivelul la care ne aflam.
19. T.B. : Dar despre calitatea traducerilor ?
L.M. : Cred ca se traduce foarte mult si in general bine. E greu sa te pronunti daca nu confrunti textul românesc cu cel original, mai ales ca meteahna cea mai mare, din cit am vazut, e distanta fata de original. Nu e suficient sa sune bine in româneste, trebuie sa fie cartea autorului respectiv, nu cartea traducatorului.
20.T.B. : Credeti ca se traduce prea putin din autorii romani contemporani? Care v-ar placea sa fie tradusi, sa poata fi cunoscuti nu numai pe plan local?
L.M. : Se traduce putin in primul rind pentru ca nu exista o sustinere a institutiilor statului in acest sens. Stiati ca Spania, o tara infinit mai importanta si mai cunoscuta ca România, ofera subventii pentru aproape toti scriitorii spanioli tradusi in alte limbi ? Iar ei ar putea foarte bine sa se bazeze pe imensa circulatie a spaniolei si sa nu faca asta. La noi, se incep proiecte in acest sens, dar sint mai degraba nefinalizate.
21. T.B. : Aveti o carte preferata, pe care v-ati dori sa o traduceti?
L.M. : Mi-ar placea, de pilda, sa traduc o scriitoare tinara londoneza, Zadie Smith. Si imi doresc ca intr-o zi sa pot traduce literatura spaniola contemporana.
|
|
|
|
|
|
|
|
ABONEAZA-TE |
|
|
| Daca ai primit acest newsletter de la un preieten si doresti sa te abonezi, click aici. |
|
|
|
|
RECOMANDA |
|
|
Crezi ca unul dintre prietenii tai ar fi interesat de ultimele noutati de la TraducemBine.ro?
Recomanda-i acest newsletter.
Click aici. |
|
|
|
|
CONTACT |
|
|
Adresa: Bucuresti, Bld. Nicolae Balcescu, Nr. 23 A, Et. 7, Ap. 44, Sector 1
(Galeriile Orizont - Magheru)
Tel: +40 21 313.14.94
Fax: +40 21 404.36.09
E-mail: Contact@traducembine.ro
Web site: www.traducembine.ro |
|
|
|
|
CLIENTII NOSTRI |
|
|
» PETROM
» KM TRUST & PARTNERS
»
RINGIER ROMANIA
» HORVATH & PARTNERS
»
GORENJE ROMANIA
» KD CAPITAL
» MANAGEMENT
DOCUMENT SRL
» BONDUELLE ROMANIA
» VERTIS KFT
» MELI MELO
» EVENT4YOU
» HANTI
» MEDIA XPRIMM
» LASERPOINT
» KASPERSKY LABORATOR
» BIODENTICA
» GLAXOSMITHKLINE
» PRIMERA COMMUNICATIONS
» INFRATEL NET
» GLOBAL BUSINESS |
|
|
|
