 |
Interviul lunii - FOC si Luana Schidu |
 |
|
 |
Multe carti sunt best-seller-uri si multa lume din curiozitate sau din plictiseala le rasfoieste sau chiar le citeste. Insa nimeni nu se intreaba niciodata cine le mijloceste actul de lectura facandu-l accesibil dincolo de barierele lingvistice. Noi, prin aceasta publicatie on-line ne-am propus sa cunoastem oamenii din spatele operelor importante traduse in Romania.
Astfel, in aceasta luna am avut onoarea si placerea de a-i lua un interviu doamnei Luana Schidu, traducatoarea cartii FOC, care face parte din jurnalul lui Anais Nin.
In 2006 Luana Schidu a fost nominalizata de Uniunea Scriitorilor din Romania la Premiul pentru Traducere si a primit Premiul pentru Anglistica „Andrei Bantas” acordat de Uniunea Scriitorilor pentru Vrajitorul de Vladimir Nabokov (Humanitas, Bucuresti, 2005).
Luana Schidu a colaborat cu mai multe edituri.
Printre cartile traduse din engleza se numara: Patricia Highsmith, Talentatul domn Ripley, Humanitas, Bucuresti, 1992, Jeffrey Archer, Povestiri cu final neasteptat, Humanitas, Bucuresti, 1994, Irvin D. Yalom, Plansul lui Nietzsche, Humanitas, Bucuresti, 1995, Jeffrey Archer, In linie dreapta, Rao, Bucuresti, 1997, Anaďs Nin, Incest, Humanitas, Bucuresti, 2002 , Pat Barker, Dincolo de limita, Editura Trei, Bucuresti, 2005, Amy Tan, Fiica tamaduitorului de oase, Polirom, Bucuresti, 2005.
Din limba rusa a tradus urmatoarele volume: Mihail Bulgakov, Focul hanului, Coresi, Brasov, 1991, Aleksandr Soljenitin, Casa Matrionei, Coresi, Brasov, 1991, Tatiana Tolstaia, Zatul, Curtea Veche, Bucuresti, 2006.
A mai tradus de asemenea din limba franceza doua volume: Titus Burckhardt, Alchimia, Humanitas, Bucuresti, 1998, Stephane Courtois et al., Cartea neagra a comunismului, cap. 1-5, Humanitas, Bucuresti, 1998.
1. TraducemBine: Doamna Luana Schidu, cu ce va ocupati, in afara de traducerea unor carti de succes?
Luana Schidu: Sunt editor la Reader’s Digest.
2. T.B.: Pe ce criteriu alegeti cartile, vi se propun sau le cititi inainte si le alegeti dvs?
L.S: Si una si alta: fie descopar eu o carte pe care o propun, fie o solicita editura. Sau se intampla ca editura sa ma cheme sa aleg din mai multe carti. Asa cum am spus, eu am fost cea care a ales Anais Nin.
3. T.B.: De ce ati ales sa o traduceti pe Anais Nin si de ce Foc?
LS: Am aflat prima data despre Anais Nin de la Dl. Liiceanu acum sapte ani. Dansul a zis ca nu se poate traduce iar eu am spus:” Ba se poate traduce” si am si demonstrat dupa ce am tradus cateva pagini si i le-am aratat. Ideea ca era intraductibila: asta a fost o provocare.
4. T.B.: Ati tradus si primul volum al acestui jurnal, Incest?
L.S.: Da, este adevarat, am inceput traducerea lui Anais Nin cu prima parte a jurnalului - Incest. Foc a venit intr-un mod firesc, ca urmare a acestui prim volum..
Va aparea si o a treia editare a jurnalului de dragoste - Henry si June, a carei traducere este in lucru si care e mai cunoscuta, datorita ecranizarii de succes.
5. T.B.: Cat timp v-a luat traducerea cartii?
L.S.: Nu pot spune cu exactitate, insa au fost in jur de 3 sau 4 luni, cu recitit cu tot - traducere si revederea cartii -nu-mi mai aduc exact aminte. Am avut un program haotic. Iti propui un ritm la inceput dar lucrurile se intampla de obicei altfel: “Imi place sa traduc mai mult deodata, nu imi place sa traduc 3 – 4 pagini pe zi.” Am tras foarte tare la Foc – dormeam 3 ore pe noapte pentru ca trebuia sa il termin, se apropia termenul limita de predare catre editura. Cand lucrul s-a finalizat imi aduc aminte ca imi lipsea: eram intr-o binemeritata vacanta la soare si totusi ii duceam dorul jurnalului.
6. T.B.: Aveati cunostiinte sau informatii despre Anais Nin inainte?
L.S.: Dupa cum am marturisit la inceput, Dl. Liiceanu a fost cel care mi-a povestit despre Anais Nin acum sapte ani de zile.
In traducerea unei cartii trebuie sa faci un research si asa s-a intamplat si in cazul de fata. In plus, e musai sa ai o cultura construita deja pentru a intelege anumite aluzii.
7. T.B.: Poate fi etichetata cartea lui Anais pornografica? De ce nu?
L.S.: In nici un caz. E mult spus pornografic. E o carte care etaleaza foarte bine o epoca. E o descriere boem-artistica a anilor ’30, care ne aduce in prim plan viata intima a unor personalitati marcante ale epocii, pe care altminteri nu le-am fi putut afla. E o scriere libertina dar in nici un caz pornografica.
8. T.B.: Ati avut probleme in traducerea unor scene obscene sau a unor termeni obsceni/vulgari?
L.S.: Nu. Poti pastra forta unui pasaj fara a folosi cuvintele respective. Insa, Anais Nin prin ceea ce povesteste, prin formularile ei nu reda obscenitatea, ea dezvaluie mai mult bogatia trairilor si a senzatiilor ei.
9. T.B.: Ati fost nevoita sa schimbati sau sa inlocuiti anumiti termeni care vi s-au parut intraductibili?
L.S.: Nu au fost asemenea termeni, asadar nu am schimbat nimic. Asa cum am spus si mai sus, am demonstrat ca este o carte traductibila si a fost cel mult o provocare sa fac acest lucru.
10. T.B.: V-a incercat vreun pic sentimentul ca sunteti indiscreta avand in vedere ca traduceti un jurnal (ca invadati intimitatea unei persoane)?
L.S.: Nu, deloc. Anais dezvaluie totul cu seninatate si se lasa dezvaluita. Textul nu mi-a dat impresia ca violez o intimitate. La un moment dat am simtit chiar ca am stabilit o relatie cu Anais Nin, pe care inca o pastrez, avand in vedere ca traduc si volumul trei din jurnal - Henry si June. Anais e prea generoasa cu dezvaluirile. Intotdeauna mi-am pus intrebarea: cum poate? sau de ce o face?
11. T.B.: Ati citit Henry Miller?
L.S.: Da.
12. T.B.: Cat de mult in acest stil de scris vine de la Henry Miller si cat l-a influentat ea pe el?
L.S.: Henry Miller nu era un scriitor slab, ba din contra. Poate ca el a influentat –o pe ea in fictiune, in jurnal nu se simte asta. Uman, la nivel personal, da, ea l-a influentat mult si l-a sustinut imens.
13. T.B.: Ati traduce si Henry Miller?
L.S: Da, as incerca, de ce nu. Am admirat-o pe Antoaneta Ralian, traducatoarea cartii lui Henry Miller pentru traducerea extraordinara pe care a facut-o . Cu toate ca e traducatoare, nu se simte ca textul a fost tradus de o femeie. Si cred ca unei femei ii vine chiar mai usor sa se adapteze unui tip sau altuia de limbaj, mai mult decat unui barbat, care ar fi mai “straight”.
14. T.B.: Credeti ca in limba romana astfel de traduceri sunt receptate diferit de catre barbati si femei? Dar in limba engleza?
L.S.: Intr –o oarecare masura, da. Trairile nu pot fi aceleasi. Unii barbati pot fi plictisiti, altii surprinsi. Si femeile pot avea reactii diferite: unele se pot regasi acolo, unele isi reprima trairile, altele nu se regasesc deloc. Eu ma aflu undeva la mijloc: “ Sunt anumite reactii pe care cred ca le-as avea altfel.”
Cred ca e valabil acelasi lucru pentru oricare din cele doua limbi.
15. T.B.: Definiti stilul pe care il abordeaza autoarea. Scrie literar pentru a fi citit sau personal?
L.S.: Anais era preocupata de jurnal si de cum il scrie, evident. Era pasionata de ideea de a scrie, tocmai de aceea ii este atat de fidela jurnalului. Isi dorea – inconstient sau nu - ca la un moment dat, discreta fiind, sa il publice, asa cum s-a si intamplat, in cele din urma.
16. T.B.: Stim ca Humanitas va mai edita si alte volume Anais Nin, va ganditi sa mai colaborati cu ei in traducerea acestora?
L.S.: Deja am inceput sa traduc Henry si June, asa cum am spus. Si marturisesc ca aici e cea mai mare doza de intraductibil (zambeste).
17. T.B.: De ce ati indemna oamenii sa citeasca un jurnal al unei scriitoare? (se presupune ca un jurnal este ceva intim)
L.S.: Merita chiar si numai pentru tabloul de epoca pe care il face Anais – pentru personalitatile culturale interesante pe care le pune in scena– i-a cunoscut pe foarte multi si ii descrie viu, avem parte de o descriere de relatii cu acele personalitati, de stiluri de viata, de preocupari culturale…Pe Anais o interesa sa fie si ea la randul ei foarte cunoscuta. Jurnalul este o impletire – cele mai evidente fiind desigur trairile ei. Este foarte posibil ca unele dintre situatii sa nu se fi petrecut niciodata cu adevarat, nu vom sti niciodata. Adeseori mi-am pus intrebarea: cand a avut timp sa scrie cu lux de amanunt tot ce i s-a intamplat?! cand de fapt stim cu totii ce fel de viata tumultoasa a trait Anais.
18. T.B.: Ce parere aveti despre femeia Anais Nin?
L.S.: Un lucru este clar: femeia Anais nu voia sa faca victime, era doar in continua cautare a combinatiei ideale intre dragostea fizica si dragostea spirituala – dragostea totala, absoluta, completa.
19. T.B.: V-a schimbat cu ceva viata traducerea acestei carti? (pe langa experienta pe care ati capatat-o)
L.S.: A fost o experienta interesanta. Pe mine ma interesa foarte mult aceea epoca - e epoca mea favorita - si imi pare bine ca si prin intermediul jurnalului am ajuns sa o studiez. Trebuie sa recunosc insa ca am obosit oarecum si as fi renuntat uneori, dar s-a creeat o relatie cumva…E drept ca sunt unele lucruri pe care le-am ‘concediat’ la Anais, cu care nu sunt de acord, insa acuratetea cu care descrie trairi difuze, e de laudat. Lucrurile intime sunt cel mai greu de formulat.
20. T.B.: Care este cartea preferata din toate cele pe care le-ati tradus?
L.S.: Cartea mea preferata este una pe care am avut placerea sa o traduc din limba rusa si care se numeste : “Zâtul” – un nume inventat. E scrisa de Tatiana Tolstaia si a aparut anul acesta. Aceasta scriere are tot ce nu-si doreste un traducator: cuvinte inventate, vorbire arhaica, vorbire stricata, trimiteri culturale fara sa se precizeze “trimiterea”. Aici chiar a fost o provocare lingvistica, dar am adorat-o.
21. T.B.: Care este propria definitie sau o definitie pesonalizata a procesului de traducere in sine?
L.S.: Redarea textului cat mai aproape de el insusi. Redarea fireasca. “Cu cat esti mai bun ca traducator, cu atat esti mai in umbra. Traducatorul este un om pe jumatate” (am citit asta undeva). E trist, insa trebuie sa-ti asumi acest rol.
22. T.B.: Un traducator il traduce pe autor ad literam sau isi imprima un pic din personalitatea sa?
L.S.: Fara voie, da. Nici o traducere nu este perfect fidela. Felul in care un traducator isi imprima personalitatea trebuie sa fie doar in micul graunte de stil pe care il asociaza traducerii. Trebuie insa sa pastreze spiritul cartii. E o disciplina pe care trebuie sa ti-o impui si sa nu ai orgolii.
23. T.B.: Cat valoreaza o traducere pentru dumneavoastra? (material si spiritual)
L.S.: Spiritual nu as renunta niciodata sa traduc pentru ca este lucrul pe care imi place cel mai mult sa-l fac. “As vrea foarte tare insa sa pot trai din asta. Ideal ar fi sa se poata pentru ca cere timp”.
24. T.B.: Care este fragmentul din Foc care suna cel mai bine in limba engleza?
L.S.: Nu imi amintesc de un fragment anume. Un pasaj reusit a fost in Incest – scena nasterii – avort – a fost de o mare incarcatura emotionala, tulburator. Exista flash-uri scurte din loc in loc care te surprind cu vreo formulare anume. La un moment dat Anais vorbeste despre foc si despre felul in care ea ii inflacareaza pe oameni (exista un pasaj care explica titlul romanului)
25. T.B.: Care este fragmentul din Foc care suna cel mai bine in limba romana?
L.S.: Este acelasi pasaj, reprodus mai jos :
„Traiesc intr-un fel de cuptor de afectiuni, iubiri, dorinte, inventii, creatii, activitati si reverii. Nu-mi pot descrie viata in fapte pentru ca extazul nu rezida in fapte, in ceea ce se intampla sau in ceea ce fac, ci in ceea ce se starneste in mine si ceea ce se creeaza din toate astea... Vreau sa spun ca traiesc o realitate foarte fizica si metafizica deopotriva...
Este adevarat ca, din cauza indoielilor si nelinistilor mele, eu nu cred decat in foc… asta e povestea nevrozei mele incendiare! Nu cred decat in foc.
Viata. Foc. Fiind eu insami o flacara, ii aprind pe altii. Niciodata moarte. Foc si viata. Le jeux.“
|
|
|
|
|
|
|
ABONEAZA-TE |
|
|
| Daca ai primit acest newsletter de la un preieten si doresti sa te abonezi, click aici. |
|
|
|
|
RECOMANDA |
|
|
Crezi ca unul dintre prietenii tai ar fi interesat de ultimele noutati de la TraducemBine.ro?
Recomanda-i acest newsletter.
Click aici. |
|
|
|
|
CLIENTII NOSTRI |
|
|
» PETROM
» KM TRUST & PARTNERS
»
RINGIER ROMANIA
» HORVATH & PARTNERS
»
GORENJE ROMANIA
» KD CAPITAL MANAGEMENT
» DOCUMENT SRL
» BONDUELLE ROMANIA
» VERTIS KFT
» MELI MELO
» EVENT4YOU
» HANTI
» MEDIA XPRIMM
» LASERPOINT
» KASPERSKY LABORATOR
» BIODENTICA
» GLAXOSMITHKLINE
» PRIMERA COMMUNICATIONS
» INFRATEL NET
» GLOBAL BUSINESS |
|
|
|
|
CONTACT |
|
|
Adresa: Bucuresti, Bld. Nicolae Balcescu, Nr. 23 A, Et. 7, Ap. 44, Sector 1
(Galeriile Orizont - Magheru)
Tel: +40 21 313.14.94
Fax: +40 21 404.36.09
E-mail: Contact@traducembine.ro
Web site: www.traducembine.ro |
|
|
|
