RO   |   EN   |   DE
finaciar-bancare, juridice, comerciale, tehnice, medicale, literare... mai multe

Cum sarbatorim Anul Nou...prin lume

•    Sarbatoarea Anului Nou este cea mai veche dintre sarbatorile cunoscute astazi, avand o vechime de peste 4000 de ani.

•    Vechii babilonieni celebrau Anul Nou in momentul aparitiei lunii noi dupa echinoctiul de primavara, care cadea de regula in perioada 23 -25 martie, dupa actualul calendar. In jurul anului 2000 i.Hr., Anul Nou babilonian incepea cu prima luna plina dupa Solstitiul de Iarna (prima zi de primavara). Celebrarea babiloniana a Anului Nou dura 15 zile. Fiecare din acestea era sarbatorita in anume fel, dar istoricii precizeaza ca celebrarile de atunci paleau comparativ cu cele de astazi. Unele obiceiuri s-au pastrat, cum este de exemplu fixarea anumitor obiective pentru anul ce va urma. Babilonienii isi impuneau, cel mai adesea, sa inapoieze proprietarului uneltele imprumutate in anul trecut.

•    Celebrarea Anului Nou a dainuit de-a lungul secolelor, dar Biserica Catolica a interzis acest obicei pe motiv ca avea elemente pagane. Pe masura ce crestinismul s-a raspandit, obiceiurile bisericesti s-au impletit cu elementele pagane existente in momentul convertirii. Stabilirea religioasa a datei de 1 ianuarie ca inceput de an a avut loc pentru prima data in 1691 prin Papa Inochentie al XII-lea. Inainte, Echinoctiul de iarna si apoi Craciunul aveau rolul inceputului de An Nou.

•    Ciclul sarbatorilor de Anul Nou este un timp ritual, impartit simetric de Revelion in doua segmente: perioada dintre Craciun si miezul noptii de 31 decembrie si apoi pana la Boboteaza. In prima parte a ciclului, timpul se degradeaza: se mareste noaptea, sporeste frigul si intunericul si, odata cu acestea, spaima oamenilor ca lumea merge spre pierzanie, ca va veni momentul cand Soarele va disparea definitiv de pe cer. Se face apoi simtit fenomenul solstitiului de iarna, cand Soarele incepe sa urce pe bolta cerului si ziua sa creasca putin cate putin, cu cat sare cocosul pe pragul casei sau cu cat se misca puiul in gaoacea oului. Prin multe obiceiuri si credinte care exprima la inceput teama, dezordinea si haosul, iar dupa miezul noptii de Revelion optimismul, veselia, ordinea si echilibrul, oamenii acorda diverse semnificatii fenomenelor naturale care se desfasoara independent de vointa lor.

Ceremonialul de innoire simbolica a timpului calendaristic in noaptea de 31 decembrie -1 ianuarie este numit la romani Ingropatul Anului, denumirea de Revelion apartinind timpurilor moderne.
Asemanator divinitatii, timpul se naste anual, intinereste, se maturizeaza, imbatraneste si moare pentru a renaste dupa alte 365 de zile. Ideea innoirii timpului supravietuieste in calendarul popular, unde sfintii sunt tineri, maturi si batrani, dupa cum s-au impartit sarbatorile. Cei de la inceputul anului sunt tineri (Sfantul Vasile, Dragobete, Sangiorz), la mijlocul anului sunt maturi (Sfantul Ilie, Sfanta Maria), iar ultimii sarbatoriti sunt batrani (Mos Nicolae, Mos Ajun, Mos Craciun). Exista insa si exceptii: Mos Alexa si Baba Dochia (1 si 17 martie), celebrati primavara, si-au pastrat locul avut intr-un stravechi calendar, cu inceputul de an in perioada echinoctiului de primavara (Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul cartii Zile si mituri).

•    Nu toate tarile sarbatoresc in acelasi timp Anul Nou si nici in acelasi fel: cu mult timp in urma, timpul a fost impartit in zile, luni si ani. Unele calendare se bazeaza pe miscarile Lunii, altele pe ale Soarelui, in timp ce altele si pe ale Lunii si pe ale Soarelui.

•    In Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstitiilor si al prezicerilor:

•     In unele parti din Elvetia si Austria, oamenii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfintul Silvestru: in anul 314, oamenii au crezut ca Papa, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare care va scapa si va distruge lumea in anul 1000. Pentru ca acest lucru nu s-a intamplat, toti au fost fericiti, dar in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume neobisnuite.

•     In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii grecilor isi lasa incaltarile linga semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfintul cel bun.

•    In Scotia, Anul Nou este numit Hogmanay, iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta prima persoana este un barbat brunet, care aduce un dar.

•    Un obicei spaniol de Anul Nou este sa mananci 12 struguri la miezul noptii, pentru a avea 12 luni fericite in anul care vine.

•    Sidney devine, in noaptea noului an, orasul de smarald, iar cerul e luminat de artificii in forma de inimi. Ziua Anului Nou este una a iesirii la plaja cu familiile si prietenii, a carnavalelor si picnicului si, ca unul dintre sporturile preferate, din programul de petrecere a Anului Nou, n-ar putea sa lipseasca surfingul

•    In calendarul islamic, care se bazeaza pe miscarile Lunii, data noului an este devansata cu 11 zile in fiecare an. In Iran, cu cateva saptamini inainte de aceasta data, oamenii pun seminte de grau la incoltit, in vase speciale. Pana la sosirea anului nou, graul creste si aminteste de primavara si de viata noua care incepe.

•    In Vietman, Anul Nou este numit Tet Nguyen Dan sau mai simplu Tet. El incepe la 21 ianuarie sau 19 februarie, in functie de an. Vietnamezii cred ca un zeu sta in fiecare casa, ianoapte, noaptea de ajunr in ziua de Anul Nou, se duce la cer. Acolo, el spune cat de bun sau rau a fost fiecare membru al familiei in anul care a trecut. Zeul calatoreste pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obisnuiesc ca de Anul Nou sa cumpere un crap viu, caruia ii dau drumul in rau.

•    In noaptea de Ajun, coreenii nu au voie sa doarma. Asta daca nu vor sa se trezeasca in noul an cu sprancenele incaruntite. Pentru a ramane treji si ca sa primeasca stralucirea noului an, toate incaperile caselor sunt luminate.
In Ajun se face curatenie in casa, iar spiritele rele sunt alungate arzandu-se betisoare de bambus. Se credea ca zgomotul facut de betele de bambus inspaimanta duhurile necurate.
Tinerii isi arata atunci respectul pentru cei mai in varsta, urandu-le sanatate si succes in noul an.
Totodata, coreenii cred ca la fiecare astfel de eveniment oamenii imbatranesc cu un an. De aceea, ei mananca o prajitura de orez, Tokkuk, care, simbolic, le mai adauga un an la viata.

  • Limba engleza
  • Limba franceza
  • Limba germana
  • Limba italiana
  • Limba spaniola
13.04.2016
  • Ce avantaje competitive poate aduce localizarea site-ului
Un studiu realizat in 2015 pe piata de retail din Europa ne arata ca mai mult de doua treimi dintre europeni...
05.04.2016
  • Ce roluri poate juca un traducator
Sa fii traducator nu este atat de simplu precum suna. Este adevarat ca atunci cand ne gandim la o traducere sau un...
21.03.2016
  • Cand stii daca ai nevoie de o agentie de traduceri sau de un traducator?
Orice companie care demareaza un proiect de traducere, localizare sau ia hotararea de a se extinde pe o piata...
© Copyright 2009 | Termeni si conditii | SiteMap | Contact
Design: MediaFront